Muncă multă, bani puţini și subvenţii tot mai mici. Este ceea ce primesc aproape toți crescătorii de vaci, bivoli, oi sau capre din Transilvania. Cel mai greu este pentru cei care lucrează pe cont propriu. Mulți crescători s-au asociat în cooperative, fără de care, spun ei, nu ar reuşi să-şi vândă produsele. În aceste condiții vitrege, fermieri din întreaga Transilvanie s-au adunat în acest weekend la târgul Agraria de lângă Cluj, unde au promovat în mod special rasele autohtone.
Cătălin Uţ deţine o fermă unde creşte aproape 100 de vaci de lapte și care face parte din Cooperativa Someş-Arieş. Una dintre juninicile cu care s-a prezentat la Târgul de la Jucu şi-a adjudecat titlul de Miss Agraria, Băltata Românească.
Cătălin Uț, fermier: Prețul laptelui e foarte mic. Noi dăm, prețul laptelui e 2,50 lei, în magazine e 8 lei. Munca țăranului nu e apreciată. Dacă n-ar fi Cooperativa, nu cred că am putea exista.
Reprezentanţii cooperativelor spun că s-a ajuns în această situaţie din mai multe motive.
Mihai Horvath, preşedinte, Cooperativa Someş-Arieş: Poate și din cauza organizării noastre, a fermierilor, poate și din cauza părții legislative, a celor care ar trebui să facă verificări mai ample în ceea ce privește produsele care vin din afara țării.
În România sunt tot mai puţin crescători de bivoli, iar unii fermieri au ajuns în pragul falimentului. Subvenţia pentru fiecare bivoliţă este de 160 de euro, mai mică cu aproximativ 200 de euro decât cea pentru vaci.
Ioan Lăscău, fermier: La bivoliță, subvenția e cea mai mică dintre toate subvențiile. Laptele n-avem unde să-l dăm și îl dăm cu patru lei. Noi suntem în faliment total.
Culturi în pericol în sudul țării, din cauza secetei. Pământul e atât de tare încât nu se pot face însămânțări
După o iarnă cu puțină zăpadă și o primăvară cu prea puține ploi, în sudul țării fermierii au deja probleme serioase din cauza secetei. Pământul este foarte tare și aproape imposibil de pregătit pentru însămânțarea culturilor de primăvară. Fermierii se tem că acolo unde au reușit să însămânțeze nu va răsări nimic, dacă nu plouă.
Probleme sunt şi în rândul crescătorilor de oi.
Daniel Bojan, fermier: Anul acesta, la subvenție, s-a renunțat la sistemul de un berbec la 35 de ovine. Asta afectează în timp, pentru că multă lume iese din asociație.
Crescătorii de capre din România încep să se axeze şi pe rase de import, care oferă mai mult lapte. Cu toate acestea, 70% dintre caprele existente în România fac parte din rasa carpatină, autohtonă. Preţul laptelui pentru fermierii care nu fac şi procesare este derizoriu.
Andreea Anghel, vicepreşedinte, Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Capre din România: De la 1,70 lei în zona aceasta Cluj-Bihor-Arad, până la 2,70 lei, maximum 3 lei, ceea ce nu poate să facă eficientă munca aceasta.
Pe lângă preţul mic al laptelui, lipsa de personal este una dintre cele mai mari provocări ale fermierilor.
