Transporturile, agricultura, explorarea spațială, strategiile militare, siguranța propriilor locuințe dar și concediile noastre depind de milioane și milioane de senzori care transmit când, dacă și cât plouă, ce cotă au apele râurilor, cât de agitate sunt oceanele, ce intensitate au emisiile electromagnetice, cât de poluat este aerul, ce temperatura are, care mai e starea ghețarilor de la poli și câte și mai câte.
Astăzi avem senzori instalați de pe fundul oceanelor până pe vârful munților. Baloanele meteo se ridică până la 13 kilometri altitudine, iar peste toate veghează o rețea de sateliți care adună cantități inimaginabile de date. Toate aceste informații capătă cu adevărat valoare însă pentru că pot fi analizate de supercomputere dar mai ales pentru că sunt împărtășite și puse la dispoziția tuturor în cel mai pur spirit științific.
În plus, era digitală a făcut posibilă și analiza tuturor acestor date pentru a genera prognoze din ce în ce mai precise. O fi descoperit Columb America doar cu o busolă și citit în stele, dar oricum când a ajuns la mal habar nu avea unde se află, de fapt.
Astăzi, casa noastră, Terra, aproape nu mai are secrete datorită infrastructurii digitale. Nu că asta ne-ar face să avem mai bine grijă de ea. Dar măcar nu mai avem scuza că nu știm ce ne așteaptă.