Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în primul trimestru din acest an o rată de scădere de 2,58%, faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de 5,56% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Institutul Național de Statistică – INS / FOTO: Autor: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO Credit: AGERPRES FOTO, foto.agerpres.ro
De asemenea, faţă de trimestrul IV al anului trecut, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a scăzut în majoritatea activităţilor economice. „Cele mai semnificative scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-8,88%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,34%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-8,08%)”, se arată în comunicatul INS.
Pe de altă parte, cea mai mare creştere a costului orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare s-a înregistrat în învăţământ (2,48%). Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a scăzut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,01%.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai importante creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială (9,59%), informaţii şi comunicaţii (8,83%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (8,26%).
Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare s-a observat doar în hoteluri şi restaurante (-3,37%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
De asemenea, INS menţionează că, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 5,59%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 4,96%.
Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată.
sursa agerpres
