La Muzeul Hărţilor din Capitală, vizitatorii sunt invitaţi să descopere într-o abordare modernă, interactivă, istoria „gulagului” românesc. O aplicaţie le prezintă în mod inedit hărţi şi fotografii din cea mai sângeroasă perioadă a represiuniii comuniste.
Expoziţia dedicată gulagului românesc prezintă în premieră hărţi ale represiunii comuniste şi fotografii din anii de teroare, combinate folosind şi tehnologie de ultimă oră.
Printr-un simplu click, la Muzeul Hărţilor din Capitală orice vizitator se poate întoarce în anii 1945 – 1965 şi poate descoperi, de exemplu, cine au fost primii partizani care s-au opus instaurării comunismului.
Se poate vedea pe hartă unde se ascundeau în munţi şi chiar fotografiile luptătorilor, făcute de Securitate după ce i-a capturat.
Aplicaţia îl duce pe vizitator într-o călătorie virtuală prin toate fostele închisori cu care comuniştii au împânzit harta ţării.
Alexandru Groza, manager interimar Muzeul Ororilor Comunismului: Împreună cu Muzeul Harților și CNSAS vrem ca această aplicaţie să devină accesibilă publicului larg, ea este în curs de dezvoltare, va fi disponibilă gratuit ca un mod de educare alternativă referitor la istoria comunismului.
Despina Hașegan, şef patrimoniu Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi: Sunt vizitatori foarte interesați de aplicații și în timpul pe care îl au la dispoziție îl pot petrece în zona interactivă, dar pot face și o cercetare mai atentă și o lectură mai atentă a textelor şi a tuturor materialelor care sunt în partea a doua a expoziției.
Hărţile expuse au fost realizate fie de Securitate, fie de cei care au luptau împotriva comunismului. Există şi o harta a revoltelor ţăranilor care s-au opus colectivizării, cea a deportărilor în Bărăgan. Securiştii nu se fereau să execute până şi copiii, dacă erau prinşi alături de familii în acţiuni contra regimului sau dacă încercau să fugă din ţară.
