Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu a început în 24 februarie 2022, ci acum opt ani. Atunci, Rusia a anexat Crimeea și apoi a început un război sub steag fals în Donbas. În iulie 2021, Vladimir Putin lansa în spațiul public o serie de argumente pe care avea să le folosească ulterior pentru a justifica invazia Rusiei din Ucraina. A comentat subiectul la emisiunea Mapamond de la TVR Info, Oana Popescu Zamfir, analist de politică externă.
Publicația The Economist a realizat o serie de hărți din care observăm un posibil adevăr în afirmația lui Putin: acela potrivit căruia Ucraina și Rusia sunt rude apropiate. Liderul de la Kremlin se îndepărtează însă de adevărul istoric atunci când afirmă că separarea lor în două țări este rezultatul unui complot extern, impus ucrainenilor împotriva voinței lor.
Istoria relațiilor dintre Rusia și Ucraina începe cu Rusia Kieveană
Originea identității ruso-ucrainene este Rusia Kieveană, o confederație de principate care a durat aproximativ 400 de ani începând cu secolul al IX-lea. Totul s-a creat în jurul Kievului, capitala de astăzi a Ucrainei și una dintre principalele ținte ale Rusiei la începutul războiului început acum doi ani. Cei care au format această uniune erau vikingi din tribul Rus care s-au unit cu triburile slave găsite în zonă. De aici vin și numele Rusiei sau Belarusului.
Totuși, la mijlocul secolului al XI-lea, Rusia Kieveană a început să se fragmenteze în principate semiautonome. Acesta a fost începutul sfârșitului statului format în estul Europei.
CITEȘTE ȘI: Foreign Affairs: De ce are nevoie NATO de Ucraina
Mai la est, la Moscova, se forma deja un nou centru de putere. Așa a apărut Marele Principat al Moscovei. În același timp, în vest apăreau deja Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei care la mijlocul secolului al XVI-lea au creat Comunitatea Polono-Lituaniană. În 1648, cazacii s-au revoltat împotriva sistemului și au format Hetmanatul Căzăcesc, pe un teritoriu adesea numit Ucraina. În 1654, amenințați de polonezi, precum și de otomanii din sud, liderii cazacilor au jurat credință Moscovei. La sfârșitul secolului al XVII-lea, teritoriul Hetmanatului s-a împărțit în două: Moscova a preluat controlul asupra malului estic al râului Nipru, iar Comunitatea Polono-Lituaniană a preluat controlul asupra celui vestic.
Ucraina a devenit unul dintre cei patru fondatori ai Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice
În ajunul primului război mondial, imperiul rus se întindea de la Marea Japoniei până la Marea Baltică. Au urmat două revoluții, iar oficialii de la Kiev au fondat Republica Populară Ucraineană pe care Lenin a luat-o cu forța. În 1922, Ucraina a devenit unul dintre cei patru fondatori ai Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice. Teritoriul Ucrainei s-a extins în timpul perioadei sovietice. Părți ale Poloniei au fost adăugate la Ucraina sovietică. În 1954, Uniunea Sovietică a transferat administrația Crimeei de la Rusia la Ucraina.
Dar Ucraina a avut parte și de mari suferințe. La jumătatea secolului XX, Ucraina a făcut parte din ceea ce Timothy Snyder, un istoric de la Universitatea Yale, a numit mai târziu „ținuturile sângelui”: un teritoriu în care Hitler și Stalin, deși dușmani, și-au permis reciproc să comită crime împotriva localnicilor. Cooperarea dintre unii naționaliști ucraineni și naziști în timpul războiului este invocată, un secol mai târziu, de Vladimir Putin că dovadă a afirmației potrivit căreia Ucraina de astăzi este condusă de fasciști.
CITEȘTE ȘI: „Niște trădători și vânduți”. Război între propagandiștii de la Kremlin după un atac major eșuat în Ucraina
Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, și-a propus să reformeze Uniunea Sovietică prin deschidere și reformă. Est-europenii, supuși controlului sovietic prin intermediul Pactului de la Varșovia, au profitat de această ocazie pentru a-și cere libertatea.
Prăbușirea URSS în 1991, catalogată de Putin drept „cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX”
În 1991, Uniunea Sovietică însăși s-a prăbușit, aducând independența celor 15 republici care o constituiau. Putin a catalogat acest eveniment ca fiind cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX.
După desparţirea de Rusia, Ucraina devine a treia putere nucleară din lume după Federaţia Rusă şi SUA. În 1994, Kievul renunţă însă la arsenalul nuclear în schimbul unor garanţii de securitate din partea Moscovei, Washingtonului şi Londrei.
În 2004-2005, „Revoluția Portocalie” a evidențiat ambițiile democratice ale Ucrainei. Hotărârea democratică a Ucrainei a fost și mai vizibilă în timpul „revoluției Maidan” din 2013-2014. Mii de ucraineni au ieșit în stradă. În urma protestelor, preşedintele ţării de la acel moment, Viktor Ianukovici, a fugit în Rusia.
CITEȘTE ȘI: Joe Biden: Dacă ne retragem, iar Rusia doboară Ucraina, ce credeţi că se va întâmpla cu ţările din Balcani?
Răspunsul Kremlinului la situaţia provocată de protestele din centrul Kievului a fost unul extrem de violent. În 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea și a trimis trupe în Donbas, o regiune predominant rusofonă din estul Ucrainei. Părţi ale regiunilor Donețk și Luhansk aveau să fie declarate „republici populare”.
Până în decembrie 2021, chiar înainte de invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, luptele din Donbas au dus la moartea a peste 14.000 de persoane.
Din păcate, conflictul dintre Ucraina şi Rusia este departe de a se fi încheiat.
