Retorica nucleară nesăbuită promovată de preşedintele rus Vladimir Putin nu ar trebui să descurajeze furnizarea de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina din partea statelor NATO, a susţinut luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care la 1 octombrie va fi înlocuit de fostul premier olandez Mark Rutte, într-un interviu pentru Reuters.
Stoltenberg a reacţionat la o declaraţie făcută săptămâna trecută de Putin, potrivit căruia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenţionale şi că Moscova va considera orice atac asupra sa sprijinit de o putere nucleară drept un atac comun.
Avertismentul liderului de la Kremlin a survenit în contextul în care Statele Unite şi aliaţii lor analizează posibilitatea de a-i permite Ucrainei să lanseze rachete convenţionale de fabricaţie occidentală asupra teritoriului rus. Kievul afirmă că vrea să obţină permisiunea de a lovi ţinte care sunt parte a eforturilor militare ale Moscovei.
”Ce am văzut este un tipar de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se potriveşte tiparului”, a spus Jens Stoltenberg, care s-a aflat zece ani la conducerea Alianţei Nord-Atlantice.
”De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme – tancuri, tiruri cu rază lungă de acţiune sau avioane F-16 – ruşii au încercat să ne împiedice. Ei nu au reuşit şi de asemenea acest ultim exemplu nu ar trebui să îi împiedice pe aliaţii din NATO să sprijine Ucraina”, a adăugat fostul premier norvegian.
El a precizat că NATO nu a detectat vreo modificare în postura nucleară a Rusiei ”care necesită vreo schimbare din partea noastră”.
În opinia lui Jens Stoltenberg, cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin ar câştiga în Ucraina.
Până acum, administraţia SUA a fost reticentă în a acorda Ucrainei permisiunea de a lovi în profunzime teritoriul rus cu arme cu rază lungă, precum rachetele ATACMS, de teamă că acest lucru ar amplifica tensiunile cu Moscova şi ar conduce la ripostă din partea acesteia.
Jens Stoltenberg a afirmat că nu există ”niciun glonţ de argint” care ar schimba ceva pe front, însă loviturile în profunzimea teritoriului rus ar putea conta ca parte a unui efort occidental mai amplu de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă.
De asemenea, fostul premier al Norvegiei a opinat că orice încheiere negociată a războiului ar trebui să includă garanţii de securitate pentru Ucraina din partea puterilor occidentale, în primul rând din partea SUA. În caz contrar, a continuat el, Rusia nu va respecta nicio linie trasă pe hartă pe care nu ar trebui să o depăşească.
”Atunci când este convenită o linie – fie că este o frontieră recunoscută internaţional, fie că este o altă linie de încetare a focului – trebuie să fim absolut siguri că războiul se termină acolo. Până acum am văzut Rusia atacând, aşteptând şi apoi atacând din nou. Nu cred că putem schimba gândirea preşedintelui Putin (despre Ucraina), dar cred că îi putem schimba calculele prin demonstrarea faptului că a continua războiul are un cost atât de mare încât este mai bine pentru el să se aşeze şi să accepte Ucraina ca ţară independentă suverană”, a încheiat el.
sursa Agerpres
