Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, transmite Reuters.
Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin.
Această cameră nu are un termen limită pentru a se pronunţa asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puţin mai mult de o lună, până la trei luni.
CPI cere mandate de arestare pentru premierul israelian și Hamas. Netanyahu: Încercarea de a ne lega mâinile va eșua
Procurorul șef al Curții Penale Internaționale vrea mandate de arestare pentru premierul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, dar și pentru liderii Hamas. Karim Khan îi acuză pe toți de crime de război și crime împotriva umanității, comise, în cazul liderilor teroriști în timpul atacului din 7 octombrie asupra Israelului. Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant sunt acuzați de același crime pe care le-ar fi comis în războiul ce a urmat atacului.
Dacă judecătorii apreciază că există „motive rezonabile” pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza, atunci vor emite mandatele de arestare cerute de procuror, care vor preciza delictele. Judecătorii au de asemenea puterea de a revizui cererea procurorului şi de a admite numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. Acuzaţiile pot fi de asemenea revizuite şi actualizate ulterior.
Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.
Israel califică cererea procurorului CPI de emitere a mandatului de arestare pentru Netanyahu drept ”o ruşine istorică”
Ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a calificat luni drept o „decizie scandaloasă” cererea procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, mandate cerute de acelaşi procuror şi împotriva liderilor grupării Hamas, transmite AFP.
Israelul a jurat după acel atac să distrugă mişcarea Hamas şi a pornit o operaţiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în enclava palestiniană devastată de bombardamentele şi de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătăţii condus de Hamas.
Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internaţională (CPI) a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum „înfometarea deliberată a civililor” ca „metodă de război”, „omucidere intenţionată” şi „exterminare şi/sau asasinat”.
Acuzaţiile formulate de acelaşi procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ „exterminare”, „viol şi alte forme de violenţă sexuală” şi „luarea de ostatici ca crimă de război”.
Armata israeliană a lansat o serie de lovituri împotriva a 80 de ”ţinte teroriste” în Fâşia Gaza, în ultimele 24 de ore
Armata israeliană a lansat în ultimele 24 de ore o serie de lovituri împotriva a 80 de „ţinte teroriste” în Fâşia Gaza, a anunţat luni armata într-un comunicat, citat de EFE.
Atât Israelul, cât şi Hamas au reacţionat vehement după anunţul procurorului CPI, fiecare considerând că mandatele de arestare ar trebui emise împotriva responsabililor din cealaltă tabără. Astfel, ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat drept o „decizie scandaloasă” şi o „ruşine istorică” cererea procurorului CPI care-i priveşte pe premierul Benjamin Netanyahu şi pe ministrul apărării Yoav Gallant. De partea sa, mişcarea Hamas l-a acuzat pe acelaşi procuror că „pune semn de egalitate între victimă şi călău”.
Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor.
Israelul nu este membru al CPI şi poate invoca aşadar că nu are nicio obligaţie.
În schimb, toate ţările UE au ratificat Statutul de la Roma, prin urmare ele ar fi obligate din punct de vedere tehnic să-i aresteze pe cei care le trec graniţa şi pe numele cărora CPI a emis mandate de arestare.
Cât despre SUA, secretarul american de stat Antony Blinken a calificat drept „o ruşine” cererea procurorului CPI referitoare la responsabilii israelieni. „Respingem echivalenţa stabilită de procuror între Israel şi Hamas. Este o ruşine”, a spus Blinken. Anterior, unii congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.
Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre.
Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război.
