43% dintre angajații din rândul generației Z și a milenialilor din Hong Kong și Singapore se gândeasc adesea să-și schimbe locul muncă, conform unui raport din iulie 2024 realizat de Endowus și Intellect și citat de CNBC.
Vera Lau, 27 de ani, a lucrat la trei companii diferite în tot atâția ani. Ea face parte dintr-o generație care pare să conteste ideile de loialitate corporativă.
„Nu cred că loialitatea dă roade … Totul este foarte tranzacțional. Ești valoros doar atâta timp cât ei te consideră valoros”, a declarat Lau pentru CNBC Make It. „Dacă nu înveți și nu câștigi, e timpul să pleci”.
„Situația era foarte diferită în anii ’80 și ’90. Oamenii erau recunoscători că au un loc de muncă și că au un salariu”, spune ea. „Perspectiva noastră asupra muncii s-a schimbat … viețile noastre nu mai sunt construite în jurul ei [și] salariul în sine nu este suficient nici măcar pentru a plăti facturile sau pentru a cumpăra o casă.”
Conform unui studiu realizat în mai 2024 de WorkProud, în care au fost intervievați 1 000 de angajați cu normă întreagă, doar 23% dintre lucrătorii cu vârste de până la 42 de ani și-au exprimat interesul puternic de a rămâne în companiile lor pe termen lung. În cazul lucrătorilor cu vârsta sub 30 de ani, acest procent a scăzut la 18%.
„Aceste constatări subliniază natura evolutivă a loialității la locul de muncă, în special în rândul angajaților tineri”, a declarat Rick Garlick, cercetător principal al studiului WorkProud.
Conform unui raport din iulie 2024 realizat de Endowus și Intellect, în care au fost intervievați 1 000 de angajați, 43% dintre angajații din Generația Z și cei din generația milenialilor din Hong Kong și Singapore „au gânduri frecvente de a-și părăsi locul de muncă, subliniind intenția semnificativă de rotație”.
„Pe măsură ce forța de muncă tânără continuă să acorde prioritate unor factori precum echilibrul dintre viața profesională și cea privată și cultura companiei, angajatorii trebuie să își adapteze strategiile de retenție pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor în continuă evoluție ale acestei categorii demografice”, a declarat Garlick.
Merită loialitatea în lumea corporațiilor?
Într-o perioadă în care renunțarea la un loc de muncă pare să câștige teren, în special în rândul tinerilor, unde-și găsește loc „loialitatea”? Merită loialitatea în lumea corporațiilor?
Potrivit lui Jerome Zapata, director de resurse umane la Kickstart Ventures, „răspunsul pe scurt este nu”. Angajații care renunță la un loc de muncă sunt probabil plătiți mai bine, deoarece „creșterile pe merit nu pot merge prea departe”, iar candidații pot negocia dintr-o poziție de forță atunci când se alătură pentru prima dată unei companii.
″[În timpul generațiilor anterioare], dacă rămâi loial unei organizații … aceasta va avea grijă de tine pe viață. În prezent, pensiile nu sunt viabile”, a declarat Zapata. În plus, schimbarea locului de muncă la începutul carierei poate chiar să le ofere candidaților un „avantaj”, a spus el, deoarece de multe ori aceștia se angajează după ce au dobândit mai multe responsabilități sau perspective.
Totuși, există un stigmat asociat cu schimbările frecvente de locuri de muncă. În timp ce schimbarea locului de muncă este, în general, mai ușor acceptabilă în rândul celor aflați la începutul carierei, pentru cei cu funcții de conducere, loialitatea demonstrată este o calitate importantă pe care companiile o caută.
″[Angajații] ar trebui să cântărească avantajele și dezavantajele schimbării locului de muncă, deoarece ar putea fi profitabil dacă doresc să exploreze noi etape în carieră sau o creștere a salariului, dar dacă o fac prea des, pot fi considerați, de asemenea, un risc de fugă, iar companiile ar putea fi prudente în a investi în ei”, spune Sumita Tandon, director pentru resurse umane, APAC la Linkedin pentru CNBC Make It.
Ar fi înțelept ca angajații să verifice dacă își pot dezvolta cariera în cadrul organizațiilor în care lucrează, prin noi proiecte sau mentori, înainte de a lua în considerare decizia de a renunța la un loc de muncă, a sugerat Tandon.
„Aș spune că, din punct de vedere profesional, obiectiv, nu mi-a făcut decât bine… sincer, câștig mai mult, simt că lucrez mai bine, am mai multe perspective, pot face lucrurile mai bine, sunt mai încrezătoare, lista poate continua”, spune Lau.
„Dar din punct de vedere emoțional și social, ai de-a face cu o mulțime de judecăți”, a adăugat ea. „Se tinde să existe această percepție că înseamnă că ești slab sau îndreptățit … sau ‘ești doar din Generația Z’. Mulți dintre acești termeni sunt folosiți în mod foarte negativ… așa că asta m-a afectat negativ.”
Într-o lume în care cultura corporativă este redefinită de generațiile mai tinere, care resping loialitatea, companiile pot păstra talentele oferind mai mult forței de muncă, explică Zapata, de la acordarea de compensații competitive, până la prioritizarea bunăstării angajaților prin oferirea unei mai mari flexibilități.
„Lumea [corporațiilor] câștigă acum, dar am impresia că este o bătălie pierdută”, conchide Lau. „Este inevitabil ca, în cele din urmă, generația tânără, prin noul mod de lucru, să prevaleze cu siguranță … în cele din urmă, fiecare trebuie să se pensioneze.”
