Epurarea apelor menajere se dovedește o misiune greu de îndeplinit pentru edilii Capitalei. La stația de la Glina, lucrările de modernizare, inclusiv cele pentru un incinerator de nămol, sunt și acum în desfășurare, deși ar fi trebuit să fie gata în 2019. Orice altă nerespectare a termenelor va duce la pierderea finanțării europene.
Lucrările de modernizare a stației de epurare Glina, finanțate cu 150 de milioane de euro, bani europeni, ar fi trebuit să se încheie în toamna anului 2019. Dar nici acum nu sunt gata.
Acestea au avut două componente: realizarea stației de epurare propriu-zise și construirea unui incinerator al nămolului rezultat, cu o capacitate de ardere de peste 700 de metri cubi pe zi.
NICUŞOR DAN, primarul general al Capitalei: Apele uzate ale Bucureştiului sunt 7,5 metri cubi pe secundă. În momentul de față, sunt tratați parțial 5 metri cubi pe secundă. Data limită pentru finalizarea acestui proiect este sfârșitul acestui an. În momentul acesta suntem la 90 % și suntem foarte optimiști că vom termina proiectul până la sfârșitul anului. Partea de incinerator este deja finalizată și este în faza de teste.
Până acum au fost depășite mai multe termene, iar o nouă prelungire ar însemna că lucrările vor continua pe banii primăriei. O astfel de variantă este respinsă de primarul general.
NICUŞOR DAN, primarul general al Capitalei: Lucrările ar trebui făcute din bugetul local, dar vrem să scoatem ipoteza asta din calcul.
DRAGOŞ DINCĂ, prof. univ., Administraţie Publică, SNSPA: Orice amânare, întârziere, evident că afectează cetățeanul, pentru că, până la urmă, resursele publice nu sunt utilizate adecvat sau sunt pierdute pur și simplu.
Dincolo de efectul negativ pe care neterminarea la timp a lucrărilor îl va avea asupra comunității, activiștii de mediu spun că vor fi consecințe grave și asupra naturii.
Printre deșeurile care ajung la stația de epurare a apelor de la Glina, pe lângă scutece și șervețele umede, sunt inclusiv electrocasnice vechi, anvelope uzate și chiar leșuri de animale, toate aruncate de unii bucureșteni direct în canalizare, după cum atrăgea atenția anul trecut Garda de Mediu.
DAN TRIFU, vicepreşedinte, Eco-Civica: Cel puţin o treime din apele uzate ale Capitalei trec neepurate şi gândiţi-vă că, dacă avem perioade cu debite mai mari, putem ajunge aprope de jumătate. Asta este o problemă foarte mare, ţinând cont că Dâmboviţa se varsă, până la urmă, prin afluent, în Dunăre.
Bucureștiul a fost, până în octombrie 2011, singura capitală europeană fără o stație de epurare a apelor uzate. Acestea erau deversate din canalizarea orașului direct în Dâmbovița, care, la rândul ei, se varsă în râul Argeș.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
