Secetă
La începutul acestei luni, Italia a emis un decret de secetă care reduce birocrația pentru infrastructura de apă, inclusiv pentru instalațiile de desalinizare. Însă mulți nu cred că este suficient. Politici pentru oprirea pierderilor de apă potabilă și reîmpădurire. Asta cere Eleonora Evi, fostă europarlamentară. Ea a criticat pe Twitter planurile Guvernului Italian.
Spania a publicat în ianuarie un nou set de planuri de gestionare a apei. Un rezervor cheie care deservește milioane de catalani se diminuează. Catalonia a impus recent limite, inclusiv o reducere obligatorie cu 40% a consumului de apă pentru agricultură.
În regiunea Andaluzia a Spaniei, planurile guvernului de a spori irigațiile în apropierea zonelor umede Doñana protejate de UNESCO au stârnit indignare în rândul ecologistilor și a partidelor de opoziție. Maribel Mora, din partidul de extremă stânga Podemos, la începutul acestei luni, a turnat o ceașcă de nisip pe scaunul parlamentar al premierului Andaluziei, argumentând că Doñana va arăta „ca un deșert” în cazul în care controversatul proiect de lege va fi adoptat. Săptămâna trecută, premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat: „Seceta va fi una dintre dezbaterile politice și teritoriale centrale ale țării noastre în următorii ani”.
Franța vizează reducerea consumului total de apă cu 10% până la sfârșitul deceniului. Iar fiecare sector trebuie să elaboreze propriile propuneri pentru a atinge ținta. Asta prevede noua strategie națională de management al apei a președintelui francez Emmanuel Macron.
Luna trecută au fost ciocniri violente între ecologisti și fermieri cu privire la construcția rezervoarelor de apă. Rezervoarele ar urma să pompeze apă subterană iarna, care ar putea fi folosită de fermieri vara, când este secetă. Numai că grupurile ecologice franceze spun că ar trebui vizată reducerea utilizării apei. Marine Tondelier, șeful Partidului Verzilor din Franța, a spus că rezervoarele sunt „nedrepte” și reprezintă „o însușire și privatizare a resursei de apă de către câțiva în detrimentul majorității”.
Strategia Germaniei, adoptată în martie, include pași pentru a face utilizarea apei „durabilă” în zece zone până în 2050, precum și o serie de 78 de măsuri care urmează să fie implementate până în 2030.
Însă organizațiile de mediu sau politicienii de opoziție critică măsurile luate de Guvernele naționale. Mulți spun că nu se caută soluții pentru adevărata sursă a problemelor. De punctat aici și faptul că se estimează că un sfert din apa potabilă a Europei se pierde de-a lungul conductelor cu scurgeri, potrivit industriei.
Seceta de vară, după seceta de iarnă
Mai bine de un sfert din teritoriul european este deja în secetă, din aprilie, relatează Politico.eu.
Europa suferă de secetă gravă din 2018. Asta este principala concluzie a unui studiu care utilizează date satelitare. Torsten Mayer-Gürr, autorul principal al studiului prin satelit, făcut public la începutul acestui an, a declarat: „Acum câțiva ani aș fi spus că avem suficientă apă în Europa. Acum se pare că ne-am putea confrunta cu probleme.”
Săptămânile acestea sunt anunțate ploi în mai multe regiuni, însă experții avertizează că nu pot remedia deficitul de apă subterană din Europa, mai ales după iarna ce tocmai a trecut.
Franța, de pildă, a avut parte de cea mai uscată iarnă din ultimii 60 de ani. Nu a căzut niciun strop de ploaie mai bine de 30 de zile consecutiv, în ianuarie și februarie.
Fundația de cercetare CIMA din Italia a constatat o reducere cu 64% a zăpezii până la jumătatea lunii aprilie. Râul Po are debit redus, exact la nivelul de vara trecută. Lacul Garda este deja la mai puțin de jumătate din nivelul său mediu.
Un raport al asociației fermierilor spanioli COAG a afirmat că unele cereale trebuie să fie „uitate” în patru regiuni întregi în acest an.
Rezervorul Sau de la nord de Barcelona a scăzut atât de mult, încât autoritățile au decis să elimine peștii pentru a evita ca moartea lor să ducă la contaminarea sursei de apă a regiunii. În toată Catalonia, rezervoarele se ridică la doar 27%, în aprilie. Iar Spania deja are parte de temperaturi record pentru această perioadă.
Potrivit ministrului tranziției ecologice Teresa Ribera, disponibilitatea apei în Spania, la fel ca în Franța, ar putea scădea cu până la 40% până în 2050.
Fred Hattermann, hidrolog la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a explicat că precipitațiile de iarnă sunt cruciale în special pentru țările mediteraneene. Expertul a subliniat că eventualele ploi de primăvară pot doar să atenueze puțin din deficit. Dar, pentru ca Europa să iasă din cercul vicios de a începe fiecare an cu un deficit major de apă subterană, „avem nevoie de aproape un deceniu cu precipitații grele”, a punctat Hattermann.
Încălzirea globală. Ce legătură are?
Hattermann spune că există trei moduri prin care încălzirea globală afectează continentul din punctul de vedere al resursei de apă. În primul rând: cu cât temperaturile cresc mai mult, cu atât se va evapora mai multă apă. „Practic, ar trebui să avem o creștere constantă a precipitațiilor pentru a compensa creșterea evaporării”, punctează el. În al doilea rând, schimbările climatice pot duce la perioade lungi de condiții calde și uscate – așa cum a fost anul trecut – sau precipitații abundente, prelungite, așa cum a fost în 2021. În plus, susține expertul, ghețarii și stratul de zăpadă din Europa se micșorează rapid datorită creșterii temperaturilor. Sunt afectate râuri importante precum Rinul, Dunărea, Ronul sau Po.
Anul acesta, contribuția apei de topire la rezervoarele de apă din Europa „va fi într-adevăr mult mai mică decât de obicei”, a declarat Andrea Toreti, cercetător senior la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Cele mai afectate state vara asta
Cercetătorul Andrea Toreti spune că Spania, sudul Portugaliei, Italia și Franța sunt deosebit de vulnerabile vara aceasta. „Dar Polonia și alte regiuni precum Bulgaria, România, Grecia arată condiții de alertă pentru secetă”. Chiar și țările nordice ar putea fi afectate, conform datelor Observatorului European al Secetei.
Artocol semnat Arina Delcea
