Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat marţi că va ordona arestarea liderului rus Vladimir Putin pentru crime de război dacă acesta va pune piciorul pe teritoriul republicii, în baza mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), având în vedere că Republica Moldova este semnatară a Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, relatează EFE, Unimedia.info şi Ziarul Naţional din Chişinău.
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova
‘Da. Republica Moldova a semnat acordul privind Curtea Penală Internaţională şi Republica Moldova va respecta decizia instanţelor’, a declarat Sandu la postul Euronews România, ca răspuns la întrebarea dacă Putin va fi arestat în Republica Moldova.
Republica Moldova a semnat şi ratificat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI de la Haga, a cărei jurisdicţie nu este recunoscută de Rusia, potrivit media citate.
‘Când a început războiul, am aflat la 04:00 dimineaţa, iar la 05:00 am fost aici (la birou) aşteptându-i pe membrii Consiliului Suprem de Securitate. Şi puteam auzi bombele care cădeau. Iniţial am crezut că sunt la Odesa, mai târziu am aflat că au fost în Vinniţa, dar le puteam auzi din acest birou’, a evocat Maia Sandu.
În acest moment nu există risc de invazie militară pentru Republica Moldova, „graţie Ucrainei care ţine armata rusă departe de graniţele noastre”, a subliniat în acelaşi interviu Maia Sandu.
Maia Sandu, care a preluat mandatul în 2020 după ce l-a învins la urne pe aliatul prorus al lui Putin, Igor Dodon, acuză Rusia că încearcă să destabilizeze situaţia din fosta republică sovietică.
„Dar ne confruntăm cu tentative din partea Rusiei de destabilizare a republicii noastre. Din fericire, instituţiile noastre au reuşit să apere republica, iar noi devenim tot mai rezistenţi”, a spus ea.
Vladimir Putin a vizitat Republica Moldova de două ori, o dată în 2002, în calitate de preşedinte, şi din nou în 2008, în calitate de prim-ministru. În ambele dăţi pentru a participa la reuniuni ale Comunităţii Statelor Independente (CSI).
La 4 mai, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut crearea unui tribunal special ‘pentru a pedepsi crimele de agresiune rusă’ în cursul unei vizite la sediul CPI din Haga.
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a acuzat recent CPI că ar fi un ‘instrument obedient’ în mâinile ţărilor anglo-saxone şi că nu a contribuit niciodată la soluţionarea conflictelor, ci mai degrabă la agravarea lor, potrivit EFE.
‘De astăzi, acest organism este gata să ia noi decizii scandaloase. Printre acestea se numără extinderea unilaterală a domeniului său de aplicare juridic. Încălcând dreptul internaţional, acesta ignoră imunitatea funcţionarilor de stat’, a spus Lavrov.
Şeful diplomaţiei ruse a legat mandatul de arestare emis de CPI împotriva preşedintelui rus de maşinaţiuni promovate de ‘susţinătorii săi occidentali’.
Ministerul de Interne al Rusiei l-a plasat săptămâna trecută pe lista persoanelor căutate în Rusia pe procurorul CPI, Karim Khan, care a emis mandatul de arestare pe numele lui Putin, sub suspiciunea de deportări ilegale de copii ucraineni din teritoriile ocupate de forţele ruse în Ucraina.
Instanţa de la Haga şi-a exprimat apoi ‘profunda îngrijorare’ cu privire la ceea ce a calificat drept ‘măsuri coercitive nejustificate’ din partea Rusiei.
CPI îl consideră pe Putin, dar şi pe comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, ‘prezumtiv responsabili’ pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, denunţată în numeroase rânduri de autorităţile de la Kiev.
Din acest motiv, Putin nu mai poate călători liber în străinătate, dat fiind faptul că 123 de ţări au semnat Statutul de la Roma, iar alte 30 l-au semnat, dar nu l-au ratificat.
Sursa Agerpres
