Marea Barieră de Corali / FOTO: Captură Twitter
Experții UNESCO și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii consideră că schimbările climatice amenință valorile recifului și că eforturile de îmbunătățire a calității apei sunt prea lente.
Raportul misiunii de 10 zile, care a avut loc în luna martie, a arătat că schimbările climatice reprezintă o provocare serioasă pentru valorile care au dus la înscrierea recifului ca minune mondială în 1981.
Potrivit raportului misiunii, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea poluării care se scurge în apele recifului din cauza agriculturii și a pășunatului au fost prea lente și sunt necesare mai multe investiții pentru a îndeplini obiectivele privind calitatea apei.
Recomandarea din raport ca reciful să fie inclus pe o listă a siturilor ce se află pe cale de dispariție, din patrimoniul mondial, va fi luată în considerare, alături de răspunsurile din partea guvernelor înainte ca UNESCO să facă o recomandare oficială către Comitetul Patrimoniului Mondial, la următoarea sa reuniune.
Misiunea la recif a fost efectuată la cererea fostului ministru federal al Mediului, Sussan Ley, după ce fostul guvern a făcut demersuri eficiente împotriva recomandării UNESCO din 2021 de a plasa reciful pe lista „pe cale de dispariție”.
Doi experți – unul de la UNESCO și altul de la Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – s-au întâlnit cu guvernul, oamenii de știință și părțile interesate în Queensland cu două luni înainte de înfrângerea guvernului Morrison.
Raportul final al misiunii, publicat după o întârziere de șase luni, a făcut 10 recomandări prioritare care trebuie abordate urgent. Punerea în aplicare a recomandărilor ar putea „îmbunătăți drastic capacitatea Australiei de a asigura și de a avansa conservarea proprietății” și de a păstra „valoarea sa universală excepțională” pentru generațiile viitoare, se arată în raport.
Planul Reef 2050, piesa centrală a guvernului, trebuie consolidat înainte de sfârșitul acestui an pentru a include „angajamente clare ale guvernului de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în concordanță cu eforturile necesare pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5°C”, se mai arată în raport.
După misiunea la Marea Barieră de Corali, guvernul albanez a legiferat un obiectiv național pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 43% față de nivelurile din 2005 până în 2030 și pentru a ajunge la un nivel net zero până în 2050.
O analiză independentă a constatat că noul obiectiv al Australiei este în concordanță cu menținerea încălzirii la 2°C – peste obiectivul de 1,5°C considerat esențial pentru sănătatea pe termen lung a recifului.
În bugetul federal de luna trecută, guvernul albanez a anunțat o finanțare de 1,2 miliarde de dolari pentru continuarea lucrărilor de îmbunătățire a calității apei și a cercetării în vederea creșterii rezistenței coralilor și a recifurilor.
Raportul misiunii a afirmat că se depun „eforturi considerabile” în ceea ce privește cercetarea științifică și îmbunătățirea calității apei, însă progresele în ceea ce privește calitatea apei au fost prea lente.
Două recomandări au solicitat guvernului statului Queensland – să accelereze implementarea strategiei sale de pescuit durabil și să elimine treptat utilizarea setcilor în parcul marin.
În raport se menționează că „în ciuda eforturilor științifice și de gestionare de neegalat depuse de Australia în ultimii ani, valoarea recifului este afectată în mod semnificativ de factorii schimbărilor climatice”.
Creșterea temperaturii oceanelor, determinată de arderea combustibililor fosili, a provocat o albire generalizată a coralilor în 1998, 2002, 2016, 2017, 2020 și 2022.
Misiunea susținută de ONU a coincis cu prima albire în masă a recifului care a avut loc în timpul unui fenomen oceanic și atmosferic, numit La Niña, care, în trecut, a menținut temperaturile oceanului suficient de scăzute pentru a proteja coralii.
Oamenii de știință se tem că, în lipsa unor condiții mai răcoroase în următoarele săptămâni, reciful s-ar putea confrunta din nou cu albirea în această vară.
În raport se arată că „rezistența recifului de a se reface în urma impactului schimbărilor climatice este compromisă în mod substanțial, în special – dar nu exclusiv – din cauza calității degradate a apei”.
Raportul misiunii a fost inițial programat să fie publicat până în mai 2022, la timp pentru o reuniune a Comitetului Patrimoniului Mondial din Rusia din iulie, unde tema recifului urma să fie dezbătută din nou. Dar reuniunea – care urma să fie prezidată de Rusia – a fost amânată în urma invaziei din Ucraina.
UNESCO va pregăti acum un nou raport privind starea recifului, care va lua în considerare concluziile misiunii și orice răspuns din partea guvernelor de stat și federale.
Acest raport va face recomandări oficiale direct către Comitetul pentru Patrimoniul Mondial înainte de reuniunea reprogramată, care va avea loc probabil în prima jumătate a anului viitor.
Săptămâna trecută, Rusia a demisionat din funcția de președinte al comitetului format din 21 de membri, iar Arabia Saudită se pare că ia în considerare preluarea rolului de președinte.
Sursa: The Guardian
