Migranţi / FOTO: iom.int
Mohammed Alhosary din Egipt, care a plătit 4.000 de dolari pentru călătorie, crede că traulerul s-a scufundat pentru că era supraîncărcat. „Din momentul în care ne-am îmbarcat pe navă, aceasta s-a legănat constant dintr-o parte în alta. Și când a făcut-o pentru ultima oară, ne-am gândit că va fi ca toate celelalte ori, dar nu a fost”, a spus el. Alhosary povestește că până în a cincea zi pe mare motorul traulerului pornea și se oprea. „În timp ce nava se mișca, avea un oarecare echilibru. Dar când s-a oprit, a început să se clatine”, își amintește bărbatul.
Egipteanul a trecut prin clipe de groază: „Când barca s-a răsturnat, înotam printre cadavre. Am coborât cinci sau șase metri în apă. Am vrut să ies la suprafață, dar alții se țineau de mine. De îndată ce am ajuns la suprafață, am văzut cadavre și cineva mă trăgea. Mult timp am încercat să mă eliberez, iar cineva se ținea de hainele mele. Am încercat să-mi scot hainele, ca să nu mă poată ține. Au fost mulți care nu știau să înoate”, a spus el.
Alhosary spune că în carena navei erau în jur de o sută de copii și adolescenți, cei mai mulți din Siria: „Au fost femei, fete și băieți, de 13, 14, 15 ani. Erau șase sau șapte femei cu copii și erau familii”, a declarat bărbatul jurnaliștilor Al Jazeera.
Printre supraviețuitori mai sunt și alte variante cu privire la motivul scufundării. Unii susțin că traulerul în care erau (barca de pescuit) s-a răsturnat și apoi scufundat după ce paza de coastă grecească a încercat să-l remorcheze. Mahmud Shallabi (pseudonim), din orașul egiptean Ismailiyah, povestește: „Paza de coastă a legat o frânghie de babord, la prova. În timp ce paza de coastă a remorcat traulerul, barca s-a zbătut dintr-o parte în alta, iar când au tăiat frânghia, s-a înclinat brusc. Ar fi trebuit să tragă lângă noi ca să ne stabilizeze și să aibă pe altcineva în ajutor pentru remorcare. Ne-au remorcat doar o mică distanță și apoi au tăiat frânghia”.
Paza de coastă admite că una dintre navele sale de patrulare în mare liberă a fost la fața locului, dar inițial a negat că a avut vreun contact fizic cu traulerul. Căpitanul său a spus că motorul traulerului s-a defectat la 1:40 am pe 14 iunie (22:40 GMT 13 iunie). În 20 de minute, a spus el, a văzut barca înclinându-se violent spre tribord, apoi spre babord, apoi din nou spre tribord și răsturnându-se.
„Barca de pescuit avea o lungime de 25 până la 30 de metri. Puntea sa era plină de oameni și presupunem că interiorul era la fel de plin. Nu poți devia cu forța o barcă cu atât de mulți oameni la bord decât dacă există cooperare”, a declarat purtătorul de cuvânt al pazei de coastă, Nikolaos Alexiou, pentru televiziunea de stat ERT în ziua în care barca s-a scufundat.
Ipoteza s-a schimbat după ce, a doua zi, liderul opoziției de stânga Syriza, Alexis Tsipras, a vizitat docul din Kalamata și a vorbit cu supraviețuitorii. Într-un videoclip se vede cum un supraviețuitor îi spune lui Tsipras că barca s-a răsturnat după ce paza de coastă a încercat să o tragă cu viteză excesivă. „Deci, paza de coastă grecească a folosit o frânghie pentru a te târî și așa te-ai scufundat?” a întrebat fostul premier.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a recunoscut într-un program televizat că pază de coastă a oferit o frânghie pentru a „stabiliza” barca, dar că a fost refuzată. „Nu a existat niciodată o încercare de a lega nava nici de noi, nici de altă navă”, a spus el, contrazicându-i practic pe supraviețuitorii cu care Al Jazeera a stat de vorbă.
Sunt semne de întrebare și cu privire la teoria pazei de coastă cum că pe tot parcursul zilei de 13 iunie, traulerul s-a îndreptat spre Italia, acoperind 30 de mile marine și refuzând orice ajutor, cu excepția alimentelor și apei. Dar Alarm Phone, o linie telefonică de urgență pentru refugiați, care a fost în contact independent cu traulerul, a făcut public un e-mail în care a informat paza de coastă că traulerul era „în primejdie” la ora 17:00 (14:00 GMT), cu aproape nouă ore înainte ca paza de coastă să admită că motoarele traulerului s-au defectat. În plus, o investigație separată a radiodifuzorului britanic BBC a constatat că datele MarineTraffic sugerau că nave comerciale implicate în sprijinirea traulerului au plutit de la aproximativ 15:00 (12:00 GMT) în jurul locului unde s-a și scufundat apoi. Paza de coastă grecească a respins dovezile MarineTraffic.
Suspiciunile cu privire la modul de intervenție al grecilor sunt accentuate de evenimente din trecut. De pildă, în februarie 2014, paza de coastă a provocat răsturnarea unei ambarcațiuni cu vele în largul Farmakonisi, în estul Mării Egee. Asta pentru că a remorcat-o cu viteză mare. Unsprezece femei și copii afgani s-au înecat. Cei trei tați și soți, care au supraviețuit, au spus că paza de coastă a încercat să-i ducă înapoi spre Turcia.
Astfel de respingeri au devenit normă după martie 2020, când Turcia a anunțat că nu va mai respecta termenii unui acord cu Uniunea Europeană, în care ambele părți s-au angajat să rețină și să readmită solicitanții de azil și migranții ilegali.
Articol de Arina Delcea
