Curent electric Republica Moldova
„Văd oameni în vârstă plângând în fața vitrinei. Nu este vorba că nu-și permit salam, ci nu-și permit nici măcar produsele de bază, cum ar fi laptele”, spune Carolina Untilă, care lucrează într-un magazin de colț din capitala Chișinău.
Dependența Moldovei de importurile de energie determină o inflație record. Prețurile la unele produse s-au dublat, în magazinul ei, vânzările de alimente s-au înjumătățit, spune Untilă.
„Dintr-o pensie, cum poți să economisești ceva? Totul se duce pe mâncare și medicamente”, spune Ion Istrati, în vârstă 72 de ani, din Borogani, sudul Moldovei. El este unul dintre cei mulți care, confruntați cu prețuri la gaze și electricitate care sunt de până la șase ori mai mari decât anul trecut, au solicitat ajutor guvernamental.
„Fără compensații, ar fi fost grav”, adaugă Istrati. Potrivit sondajelor de opinie, peste 40% dintre moldoveni se luptă cu costurile de bază ale traiului, în timp ce alți 21% dintre oameni nu-și pot permite minimul necesar.
Pentru a ușura povara iernii, în timp ce fosta republică sovietică se dezice de dependența energetică aproape totală de Rusia, guvernul a fost nevoit să apeleze la partenerii săi occidentali pentru sprijin financiar de urgență.
Compania rusă de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Moldova în octombrie, în timp ce dependența de interconectori de electricitate ucraineni a făcut din această țară o victimă indirectă a violențelor. De asemenea, Kievul a încetat să mai exporte electricitate către Moldova în octombrie, în urma atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii sale critice.
Ministrul moldovean al afacerilor externe, Nicu Popescu, estimează că aprovizionarea cu energie alternativă de care țara are nevoie pe timp de iarnă va costa peste 1 miliard de euro. Până în prezent, guvernul a reușit să obțină o treime din sumă de la partenerii săi din UE.
„Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova reproduce strategia energetică folosită împotriva Europei în general, dar implică și războiul de propagandă, pe care îl vedem în mass-media, pe canalele de socializare și pe străzi la proteste. Ca răspuns, guvernul încearcă să ne diversifice sursele de energie și să obțină sprijin din partea partenerilor noștri occidentali”, spune analistul politic Igor Boțan.
Unii politicieni din opoziție, în special cei din partidul ȘOR, acuză guvernul pentru dificultățile economice ale Moldovei și susțin că aceste condiții cer o revenire la legături mai strânse cu Rusia.
Din toamnă, ȘOR a organizat proteste antiguvernamentale și pro-Rusia în centrul Chișinăului. Zeci de mii de oameni au participat, deși s-a afirmat că unii dintre ei au fost plătiți pentru a se prezenta.
Reprezentanții ȘOR sunt acuzați că s-au întâlnit cu oficiali ai Dumei de la Moscova pentru a obține încetarea embargoului impus de Rusia asupra fructelor moldovenești și un acord local special privind gazul.
SUA l-au integrat recent pe liderul partidului, Ilan Șor, ca parte a ceea ce Washingtonul a numit acțiunea sa de contracarare a „campaniilor persistente de influență malignă a Rusiei și a corupției sistemice din Moldova”. Marea Britanie a urmat exemplul săptămâna trecută, numindu-l pe Șor printre cele 30 de personalități politice internaționale cărora li se va interzice să intre în țară sau să gestioneze bani prin băncile britanice. Se pare că Șor ar fi fugit din Moldova în Israel în 2019, după ce o anchetă de fraudă desfășurată cu doi ani înainte a dus la acuzații de corupție. El a apărat furnizarea de alimente și transport celor care au vrut să se alăture protestelor antiguvernamentale „împotriva rușinii, sărăciei, foametei și frigului la care au fost condamnați”.
Atât Ilan Șor, cât și un alt lider al opoziției, Gheorghe Cavcaliuc, care a părăsit Chișinăul pentru Londra vara trecută, după ce partidul pro-european PAS a câștigat alegerile, au apărut la proteste prin intermediul transmisiunilor video. Ambii politicieni susțin că orice investigații împotriva lor, în Republica Moldova, sunt motivate politic. Însă mesajele lor pro-Rusia, transmise prin intermediul canalelor de televiziune locale și rusești, au captat unii cetățeni moldoveni.
Sub conducerea președintelui țării Maia Sandu, Moldova a solicitat și a primit statutul de candidat la aderarea la UE. Cu toate acestea, sondajele din noiembrie au indicat o scădere a sprijinului public pentru o integrare mai strânsă cu UE, 50% dintre moldoveni declarând că ar vota pentru aderare, față de 65% în vara anului 2021.
După o pană de curent care a lăsat unele părți ale Moldovei fără electricitate timp de 24 de ore în noiembrie, pe rețelele de socializare moldovenești hashtag-ul #bezvas (#fără tine) a devenit un trend, împrumutând din replica sfidătoare a președintelui ucrainean la adresa Kremlinului: „Fără gaz sau fără tine? Fără lumină sau fără tine? Fără voi!” Chiar și fostul președinte moldovean pro-Rusia, Igor Dodon, a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei și a declarat că „ar trebui să le mulțumim românilor că ne vând electricitate”.
De-a lungul lunii noiembrie, Moldova a cumpărat aproape 90% din energia electrică din România, după ce aprovizionarea din regiunea Transnistria susținută de Rusia a secat. La 3 decembrie, România a exportat pentru prima dată gaze la Chișinău. Cu toate acestea, România se străduiește să își acopere propriile nevoi.
Pe termen mai lung, însă, Moldova va trebui să acorde prioritate construirii unui nou interconector de electricitate cu România și să dezvolte sectorul energiei regenerabile.
