Parlamentul European / FOTO: Unsplash
ACTUALIZARE Rezoluția a adunat 526 de voturi „pentru”, 57 „împotrivă” și 42 de abțineri din partea membrilor Parlamentului European. Europarlamentari din toate colțurile continentului și din toate familiile politice proeuropene și-au arătat, astfel, susținerea pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Rezoluţia se bazează pe petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).
Eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D) a explicat marţi, într-o întâlnire cu jurnalişti români, că rezoluţia vorbeşte despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea produsă prin veto-ul austriac.
”Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. În această rezoluţie se vorbeşte, printr-un amendament pe care l-am depus, despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi despre o discriminare care practic se produce prin acest veto. Contacte există deja la nivel înalt, abordăm lucrurile diferit faţă de anul trecut, nu vorbim atât de mult despre acest subiect şi mai degrabă încercăm să acţionăm la nivel diplomatic. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria”, a spus eurodeputatul social-democrat.
El a adăugat că este vorba despre un veto politizat, întrucât există ”un guvern de dreapta, nu o ţară, care împiedică extinderea spaţiului Schengen” şi că demersurile în scopul obţinerii sprijinului tuturor statelor membre pentru aderarea României la Schengen vor continua: ”Au fost discuţii cu cancelarul german Olaf Scholz, care în perioada următoare va discuta cu cancelarul austriac. Avem ca prioritate în mandatul scris al preşedinţiei spaniole a Consiliului UE această susţinere pentru aderarea României la spaţiul Schengen. La nivelul familiei noastre politice avem din nou documente aprobate şi rezoluţii de sprijin pentru România. În primăvara acestui an a avut loc o reuniune la nivel înalt a Popularilor Europeni; ei nu au putut să adopte o rezoluţie de sprijin pentru România. De aceea, este important să acţionăm cu toţi în familiile noastre politice pentru a ne asigura că acest demers al ţării noastre este sprijinit la cel mai înalt nivel”.
La rândul său, eurodeputatul Vlad Gheorghe (grupul Renew Europe) a ţinut să remarce, într-o declaraţie pentru AGERPRES, că rezoluţia bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare.
”În primul rând (rezoluţia – n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece – şi eu cred că va trece în plen mâine, pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen – va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare. Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp. Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu”, a subliniat Vlad Gheorghe.
Un alt element important este faptul că va fi menţionată pentru prima dată noţiunea de pierderi, după care urmează despăgubiri, întrucât Comisia Europeană va fi obligată să evalueze pierderile implicate (de veto-ul Austriei, n.red.) şi, în al doilea rând, să propună mecanisme juridice pentru ca România să fie compensată.
Conform programului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, următoarea reuniune oficială a miniştrilor de interne din UE este prevăzută pentru 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.
