România pierde în continuare mulți bani pentru că este ținută rușinos la poarta Schengen. Și ne referim la aici la partea terestră care înseamă în esență bani, foarte mulți bani și frână economică.
Într-o rezoluție adoptată recent, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să evalueze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele de mediu suferite de România și Bulgaria, precum și de Uniunea Europeană în ansamblu, din cauza neacceptării celor două țări în spațiul Schengen.
Parlamentul subliniază că aceste pierderi financiare sunt rezultatul unei decizii „negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două state la Schengen încă din 2011. De asemenea, Comisia trebuie să analizeze posibile mecanisme de compensare pentru aceste pierderi.
Potrivit jurnaliștilor de la Economica.net, România și Bulgaria ar putea fi îndreptățite la compensații pentru daunele suferite din cauza neaderării la Schengen.
Pierderile includ daune colaterale și ireparabile, cum ar fi creșterea emisiilor de CO2 generate de milioanele de vehicule care așteaptă ore în șir la punctele de control la frontieră.
Acest aspect contrastează puternic cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene. Se estimează că 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza controalelor la frontierele interne pentru România și Bulgaria.
În 2022 sau 2023 cozile de camioane la frontierele vestice ale României depășeau 25 de kilometri, în timp ce în spațiul Schengen, timpul de așteptare pentru camioane era de doar 10-30 de minute.
Pierderile financiare sunt semnificative. Se estimează că România pierde anual 10 miliarde de euro din cauza neacceptării în Schengen.Parlamentul European solicită și analizarea posibilităților de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în acest caz.
Aceasta vine în contextul în care, în octombrie 2023, CJUE a respins acțiunea în anulare formulată de eurodeputatul român Eugen Tomac împotriva deciziei Consiliului UE de a nu accepta România în Schengen. Rezoluția subliniază că decizia de a nu include România și Bulgaria în Schengen este utilizată de propaganda anti-UE, inclusiv cea rusă, împotriva obiectivelor de politică externă ale UE.
Parlamentul face apel la statele membre să respecte obligația de cooperare loială cu România și Bulgaria în privința aderării lor la Schengen. Într-un pas semnificativ, România a fost inclusă în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, dar o decizie privind extinderea la frontierele terestre nu a fost încă luată.
Această extindere este esențială pentru întărirea Uniunii Europene și pentru realizarea unui spațiu Schengen fără controale la frontierele interne, susțin oficialii europeni
