Teste, analize / FOTO: shutterstock.com
Potrivit actului normativ, persoanele neasigurate beneficiază de aceleaşi servicii ca şi persoanele asigurate în vederea efectuării testării pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C şi/sau HIV şi, ulterior, de acces la terapiile specifice.
Se creează posibilitatea ca, în situaţiile de risc biologic şi epidemiologic, Ministerul Sănătăţii să poată dispune organizarea la nivelul unităţilor sanitare, al farmaciilor comunitare/oficinelor comunitare rurale sau în cadrul Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti a unor centre care furnizează servicii de vaccinare, diagnostic, evaluare şi tratament.
Totodată, ordonanţa prevede asigurarea finanţării cheltuielilor cu medicamentele din bugetul Ministerului Sănătăţii şi clarificarea modului de decontare a medicamentelor pentru bolnavii care sunt eligibili la tratament în străinătate.
Prin actul normativ se stabileşte modificarea pachetului minimal de servicii care se acordă persoanelor care nu fac dovada calităţii de asigurat, prin completarea cu servicii medicale de asistenţă medicală primară. Fondurile necesare pentru plata acestor noi servicii medicale vor fi suportate prin transferuri de la bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Conform actului normativ, medicamentele imunologice pot fi compensate din FNUASS în conformitate cu normele metodologice de aplicare ce vor fi emise în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii. Sumele vor fi asigurate prin transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii către FNUASS. Gradul de compensare şi segmentele populaţionale beneficiare se stabilesc prin norme.
Persoanele neasigurate beneficiază de aceleaşi servicii ca şi persoanele asigurate în vederea efectuării testării pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C şi/sau HIV, beneficiind ulterior de acces la terapiile specifice din cadrul programelor naţionale de sănătate sau al programelor terapeutice derulate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Fondurile necesare pentru plata acestor servicii medicale se suportă de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii sub formă de transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Salariile directorilor generali ai INSP şi INMSS nu pot fi mai mici decât cele ale medicilor din subordine, majorate cu 10%, respectiv cu 7,5% pentru adjuncţii lor, mai stipulează actul normativ.
„Salariul de bază pentru funcţia de director general din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 10%. Salariul de bază pentru funcţia de director general adjunct din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 7,5%”, prevede textul legislativ.
Salariul de bază pentru funcţia de director centru naţional/director/şef centru din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 5%.
Sursa Agerpres
