Brazilia a înregistrat 13.489 focare de incendii în prima jumătate a anului în Amazonia, cea mai gravă cifră din ultimii 20 de ani, o creştere dramatică pe care experţii o atribuie în special unei secete istorice în cea mai mare pădure tropicală a planetei, informează marţi AFP.
De la momentul la care aceste date au început să fie compilate de către Institutul brazilian pentru cercetări spaţiale (INPE), în 1998, doar în doi ani s-au înregistrat mai multe incendii în Amazonia, identificate în prima jumătate a anului: 2003 (17.143) şi 2004 (17.340).
De asemenea, totalul observat de la 1 ianuarie la 30 iunie este semnificativ mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (8.344), potrivit datelor satelitare disponibile luni.
O veste proastă pentru guvernul preşedintelui de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, în timp ce, în paralel, defrişările continuă să scadă în Amazonia, care joacă un rol major împotriva încălzirii globale datorită absorbţiei de dioxid de carbon (CO2).
Potrivit datelor INPE, defrişările au atins 1.525 kilometri pătraţi între 1 ianuarie şi 21 iunie, faţă de 2.649 de kilometri pătraţi în prima jumătate a anului 2023, ceea ce reprezintă o reducere de 42%. Anul trecut, defrişările au fost reduse la jumătate faţă de 2022.
Lula a promis să pună capăt până în 2030 defrişărilor ilegale din Amazonia, care au crescut în timpul predecesorului său de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022).
Potrivit lui Romulo Batista, purtător de cuvânt al filialei braziliene a Greenpeace, „schimbările climatice contribuie” la creşterea numărului de incendii de pădure, cauzate în special de seceta excepţională care a afectat Amazonia anul trecut.
„Din păcate, majoritatea biomurilor naturale din Brazilia (zone geografice caracterizate prin ecosisteme şi condiţii climatice similare, n.r.) sunt supuse unui stres hidric din cauza lipsei precipitaţiilor”, a explicat el pentru AFP.
„Mediul devine mai uscat, iar vegetaţia uscată este mai vulnerabilă la incendii„, a adăugat el.
Cu toate acestea, Batista consideră că „majoritatea incendiilor nu sunt spontane sau provocate de fulgere„. În opinia sa, ele sunt generate „de acţiunea umană„, în special de utilizarea tehnicii arderii pentru extinderea agriculturii.
Incendiile de pădure au atins, de asemenea, niveluri record pentru prima jumătate a anului în alte două biomuri bogate în biodiversitate din sudul Amazoniei: Pantanal, cea mai mare zonă umedă de pe planetă, şi savana Cerrado.
În Pantanal au fost înregistrate 3.538 de incendii de la începutul anului, o creştere de 2018% faţă de prima jumătate a anului 2023.
Aceasta reprezintă, de asemenea, o creştere de aproape 40% prin comparaţie cu 2020, când au fost depăşite toate recordurile şi când biomul a fost afectat în proporţie de 30% de incendii, pe parcursul întregului an.
Doar în luna iunie au fost identificate 2.639 de incendii, de şase ori mai multe comparativ cu recordul anterior pentru această lună din an (435), care datează din 2005. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât momentul culminant al incendiilor este atins de obicei în a doua jumătate a anului, în special în septembrie, în plin sezon de secetă.
Statul Mato Grosso (centru-vest), unde se află o mare parte din Pantanal, a declarat starea de urgenţă săptămâna trecută, iar Guvernul a anunţat că vor fi trimişi pompieri din alte regiuni pentru a combate flăcările.
Cerrado, la rândul său, a înregistrat aproape la fel de multe incendii ca Amazonia în prima jumătate a anului (13.229), depăşind recordul anterior, care datează din 2007 (13.214). Preluare: Agerpres
