Președintele Klaus Iohannis e presat de partenerii din NATO să renunțe la candidatura pentru șefia Alianței, potrivit publicației Politico. Se fac speculații că președintele chiar asta a urmărit prin candidatura la NATO, să obțină ca premiu de consolare o funcție importantă la nivel european.
Pentru majoritatea țărilor NATO a sosit momentul ca președintele României, Klaus Iohannis, să se retragă, după două luni de luptă pentru funcția supremă a Alianței, scrie Politico.
În culise, o serie de oficiali și diplomați europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung și că se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol de conducere în UE, notează publicația.
De când și-a anunțat candidatura, în martie, Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din grupul celor 32 de state. Și aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de țări și-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte, mai arată sursa citată.
Totuşi, notează Politico, acest lucru nu este suficient pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianţei pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.
În timp ce miniştrii de externe ai NATO se reunesc joi şi vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu renunţă în curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
În mod normal, președințiile Comisiei Europene și Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE, sunt toate puse puse la bătaie, iar cele 27 de țări ale UE încearcă să obțină portofolii ale Comisiei.
Acum, șefia NATO face parte din acest pachet.
„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat un oficial UE, sub protecția anonimatului.
Într-un răspuns pentru Politico, Administrația Prezidențială a respins afirmațiile potrivit cărora președintele român ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa.
„Nu există astfel de presiuni în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a fost răspunsul lui Klaus Iohannis.
