Poluarea masivă din București, greu de limitat. Autoritățile dau vina una pe alta
Primarul Capitalei a anunțat la TVR Info că va contesta amenda în instanță pentru poluarea masivă din ultimele zile și consideră că responsabilitatea e împărțită. Garda de Mediu susține însă că administrația locală nu îşi face treaba. Iar din toată această dispută cei care pierd sunt locuitorii Capitalei.
Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, anunţă că instituţia pe care o conduce va contesta amenda de 150.000 de lei primită de la Garda de Mediu.
Sancţiunea a fost aplicată pentru că municipalitatea nu a întocmit un registru al spaţiilor verzi şi nici nu a luat o serie de măsuri care să limiteze efectele poluării.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: Evident că e poluare în București, dar, dacă e poluare în București, trebuie să ne uităm și care sunt sursele poluării. Hai să vedem cum s-a construit în București în ultimii 20 de ani. Cum controlează chiar Garda de Mediu arderile ilegale din județul Ilfov? Evident că este o responsabilitate partajată, ceea ce putem noi să facem sunt măsuri care să aibă efect într-un termen mediu și lung, cum ar fi electrificarea transportului public, restricționarea accesului cu mașina în centrul orașului.
În luna decembrie, în urma celor 21 de notificări emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului către Primăria Bucureşti, Garda de Mediu a făcut un control la Primăria Generală. Și a stabilit un set de şapte măsuri pe care Municipalitatea ar fi trebuit să le pună în aplicare, pentru a evita sancțiunea.
Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Concret, până pe 15 februarie, ei trebuiau să ne prezinte un plan de măsuri urgente până vor elabora acel plan integrat de calitate a aerului, pentru a fluidiza traficul, respectiv în ceea ce înseamnă încălzirea rezidenţială, unde problema este una de natură socială, oameni din zona săracă a societăţii, care sunt obligaţi să folosească pentru încălzire materiale netradiţionale, mobilă, pal haine.
Traficul din Bucureşti afectează calitatea aerului în proporţie de 58%, iar încălzirea rezidenţială în proporţie de 27%. Şi şantierele din oraş contribuie la un aer toxic. Plus arderile ilegale de la marginea oraşului.
Studiul care ar trebui să stea la baza elaborării Planului Integrat de Calitate a Aerului este în fază de achiziţie publică.
Oana Neneciu, director executiv Ecopolis: Practic nu avem pentru secvenţe foarte mari de timp date omologate, date certe despre provenienţa şi cantităţile de poluanţi din atmosferă. Dacă nu ai aceste date foarte clare, nu ai cum să faci studii relevante şi mai puţin să adopţi măsuri eficiente. Părerea noastră este că de aici porneşte marea problemă a datelor privind calitatea aerului, după care avem un sistem birocratic, aşa cum îl ştim, care nu suportă iniţiative ferme şi rapide pentru adoptarea unor măsuri.
Alex Oprița, coordonator, Platforma de Mediu Bucureşti: Extinderea rețelei, benzii unice, destinate transportului în comun, putem să ne gândim la delimitarea unor zone de emisii reduse, în care accesul mașinilor poluante să fie interzis sau restricționat, putem să ne gândim la modul deficitar în care e realizată slubritatea stradală, străzile și trotuarele nu sunt curățare suficient de praf.
Următorul control pe care Garda de Mediu îl va face la Primăria Capitalei va fi pe data de 16 mai.
