În perioada Crăciunului, este normal să sesizăm modificări în ceea ce priveşte comportamentul oamenilor, spun specialiștii. Astfel, creşte numărul persoanelor care se implică pentru ajutorarea familiilor nevoiaşe, a persoanelor fără adăpost, cresc acţiunile de caritate în comunitate, tot mai mulţi dintre noi suntem dornici să împărtăşim sentimente de bucurie, fericire, recunoştinţă, să menţinem vie tradiţia de a oferi, îndeosebi copiilor, cadouri de Moş Crăciun şi să fim constant asaltaţi de colinde şi de colindători în timp ce ne finalizăm cumpărăturile de ultim moment.
Ornamente de Crăciun / FOTO: shutterstock.com
Pentru cei mai mulţi dintre noi, perioada Crăciunului reprezintă cel mai aşteptat moment al anului şi, ca atare, iubim Crăciunul, precum şi magia care învăluie această sărbătoare plină de spiritualitate, de căldură, de sentimente şi emoţii pozitive faţă de cei din jurul nostru, ne spune dr. Andra Ganea Şerban, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi, potrivit Agerpres.
Nu putem nega faptul că iubim colindele, luminiţele şi beculeţele colorate, cadourile, precum şi toate pregătirile care se fac în fiecare casă pentru ca această sărbătoare să fie simţită din plin. Aşteptăm momentul când membrii familiei şi prietenii se strâng în jurul mesei festive, pentru a celebra aşa cum se cuvine Naşterea Domnului.
La o primă vedere, despre asta este Crăciunul. Dar, dincolo de emoţii, ce înseamnă exact spiritul Crăciunului? De ce este un moment atât de special? Există el cu adevărat? Şi dacă da, cum afectează el creierul uman şi cum intervine în mecanismul sentimentelor?
Pentru mulţi dintre cercetători, răspunsul este „Crăciunul se întâmplă în capul nostru”, ceea ce, de fapt, nu e departe de adevăr.
„Vorbim despre ‘neurobiologia anticipării’, în care o serie de acţiuni precum cântatul şi ascultatul cântecelor cu tematică de iarnă, felurile de mâncare specială şi tradiţională, schimbul de cadouri, îndeosebi cadourile surpriză, joacă un rol special, scăzând activitatea receptorilor asociaţi cu frica, crescând simultan neurotransmiţătorii asociaţi cu sentimentul de bucurie şi plăcere. Astfel, sentimentele de anticipare a ‘emoţiilor bune’ se amplifică în perioada Crăciunului, stimulând sistemul biologic de recompense. Anticiparea poate avea de multe ori un efect mai puternic decât evenimentul anticipat propriu-zis, acest lucru fiind datorat sentimentului de tensiune pozitivă cu care vine la pachet dopamina eliberată de către hipotalamus şi preluată la nivelul lobului frontal cerebral sau la nivelul nucleului accumbens. Aşa se explică bucuria, care, de multe ori, este însoţită de reacţii fizice precum ‘golul în stomac sau fluturaşii din stomac’, furnicături ale degetelor, aşa-zisele ‘picioare neliniştite’ „, a declarat dr. Andra Ganea Şerban., potrivit Agerpres.
