Forţa unui vis nu stă doar în orele de antrenament, în zilele petrecute în bazin sau în sala de forţă. De multe ori puterea vine şi din partea celor din jur, a familiiei care susţine dorinţa unui sportiv de a ajunge la Jocurile Olimpice. Pentru Marius Ţic, portarul naţionalei de polo, cei din jur sunt cei care i-au dat inspiraţia atingerii unui vis: calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris.
Marius Tic, portarul naționalei de polo: Sunt o persoană extrem de perfecționistă, aproape niciodată nu sunt mulțumit de ceea ce fac, extrem de sincer. Primul care a fost tot timpul, de când eram mic a fost tata, am avut foarte multe discuții cu el, foarte multe încurajări. Înainte să mă apuc să învăț să înot am avut 2 momente în care să mă înec. Tatăl meu m-a pus pe acest drum.
Elena, soția lui Marius Tic: Știu cât de mult își dorește să fie cel mai bun și să fie sus și vestea că s-au calificat la jocurile olimpice m-a bucurat foarte tare. A sopit așa, mergem la Paris, strigam toți, uitasem de copil.
Marius Tic, portarul naționalei de polo: Cu o zi înainte de a pleca la mondial, atunci am reușit să îi scot de la maternitate, a fost cea mai grea noapte din viață noastră și a mea, nu știam ce să facem. Primul copil, prima noapte, vă dați seama, aveam și o oră de plecare 5 dimineața. Era exact ce trebuia.
