Reportaj NBC News în Bangladesh / FOTO: Fabeha Monir
Pe măsură ce temperaturile globale cresc și ghețarii planetei se topesc, efectele asupra deltei joase a regiunii se adâncesc. Chiar și schimbările aparent mici ale nivelului mării, câțiva milimetri pe an, pot afunda coastele și pot eroda țărmurile. Experții numesc adesea Bangladesh „punctul zero” pentru criza climatică.
Mareele care avansează fac mai mult decât să înghită coastele și să inunde pământul. Pe măsură ce mările se umflă și apa sărată se scurge adânc în subteran, calitatea solului pentru agricultură, iazurile pentru spălat și râurile pentru cultivarea peștilor de apă dulce și a crustaceelor se degradează grav. Mai rău, comunități întregi pot rămâne fără apă potabilă.
Implicațiile sociale sunt majore, în special pentru femeile care trăiesc în aceste regiuni. Excesul de salinitate în apa potabilă poate determina creșterea nivelului aportului de sodiu, ceea ce crește tensiunea arterială și a fost asociat cu riscuri mai mari de hipertensiune arterială și preeclampsie la femeile însărcinate. Menstruația poate fi afectată de faptul că femeile stau ore întregi în apa sărată pentru a pescui. Expunerea crescută la apa sărată a fost, de asemenea, asociată cu boli de piele, boli diareice și focare de holeră.
Cercetările publicate anul trecut de Ipas, un ONG cu sediul în Statele Unite, care se concentrează pe justiția reproductivă, a constatat că încălzirea globală a exacerbat inegalitățile de gen existente. A afectat direct și indirect sănătatea sexuală a femeilor, rezultatele sarcinii, utilizarea contraceptivelor și intențiile de fertilitate în Bangladesh și Mozambic, două țările vulnerabile din punct de vedere climatic.
Raportul a constatat că, în timpul evenimentelor meteorologice extreme agravate de schimbările climatice, cum ar fi cicloanele, accesul la asistență medicală și la contraceptive a fost limitat. Cercetătorii punctează și că problemele climatice au adâncit instabilitatea economică și au adăugat sarcini suplimentare femeilor. În unele cazuri, asta ar putea însemna că femeile trebuie să accepte o muncă riscantă pentru a-și întreține familiile, a spus Sally Dijkerman, cercetător senior la Ipas, care a lucrat la raport. „Ai putea, ca femeie, să fii forțată să stai în ape până la brâu, unde pescuiești pentru a-ți hrăni familia, iar acele râuri au fost poluate, nu doar de cicloane și de distrugerea sistemelor de salubritate, ci și de nivelul mării crescute, ceea ce înseamnă din ce în ce mai multă salinitate în apă. Aceasta afectează direct organele lor reproducătoare, provocând infecții, cancere și răni”, a declarat Sally Dijkerman.
Gitanjali Singh, reprezentantul țării pentru Bangladesh la UN Women, o filială a Națiunilor Unite, spune că deși nimeni nu este imun la efectele schimbărilor climatice, încălzirea globală nu afectează pe toată lumea în mod egal. Ea a punctat că „Din cauza vulnerabilităților preexistente, impactul asupra femeilor și fetelor este diferit. Anumite vulnerabilități, discriminări și privațiuni sunt exacerbate”.
Un studiu din 2018 publicat în revista Agricultural Economics a constatat că aproximativ 20 de milioane de oameni din zonele de coastă din Bangladesh sunt afectați de creșterea salinității în apa potabilă.
NBC News relatează povestea lui Asma Akhter, din Satkhira. Femeia, în vârstă de 25 de ani, depinde de râu pentru a trăi. Dar schimbările climatice lasă râul fără peștii de apă dulce, pe care îi pescuiește pentru a asigura traiul familiei ei. În plus, femeia a simțit pe corpul ei efectele sării din apă. În urmă cu șase luni, Akhter a suferit o histerectomie. A avut „dureri insuportabile” după nașterea celui de-al doilea copil. Chiar și după operație, ea a spus că încă mai are accese de febră și vărsături. Medicii spun că boala ei este cauzată de expunerea excesivă la apă sărată. „Și apa pe care o bem este foarte sărată. Apa sărată ne omoară pe noi și visurile noastre și ne distruge speranța”, a dezvăluit Akhter. Ea a continuat: „Această apă sărată mi-a distrus copilăria, școala și viața”.
Lipi Khanom, în vârstă de 28 de ani, locuiește în Kolibari, un sat de lângă Sundarbans, cea mai mare pădure de mangrove din lume. Ea a spus că apa sărată se revarsă adesea în casa ei și într-un iaz din apropiere unde obișnuia să facă baie. În ultimii doi ani, femeia s-a confruntat cu menstruații neregulate și dureri în abdomenul inferior. Khanom încearcă să facă un al doilea copil, doar că nu mai reușește. „Eu și soțul meu ne certam că nu avem copii. El dă vina pe mine”. Femeia povestește că a făcut rost de 400 de dolari de la o organizație neguvernamentală și a reușit să ajungă la medic. I s-a spus că trebuie să facă o histerectomie, dar ea a refuzat. „Familia mea nu va supraviețui dacă o fac. Soțul meu va divorța de mine. Atunci unde mă voi duce? Nu am pe nimeni altcineva”, s-a plâns Khanom.
Una dintre cele mai experimentate moașe din sat, Shefali Bibi, a văzut cum femeile însărcinate au fost afectate de apa sărată și de malnutriție. „Multe trebuie să facă avorturi. Malnutriția este în creștere și în rândul copiilor, iar ei nu se dezvoltă conform vârstei. Neregulile menstruale la femei sunt în creștere.”
Fatima Idris Eva, ofițer medical din orașul Shyamnagar din Satkhira, a declarat că a observat o creștere a numărului de pacienți, inclusiv bărbați, cu afecțiuni sexuale sau de reproducere în ultimii doi ani. Este vorba despre femei cu menstruații neregulate, scurgeri și răni în jurul uterului. „Apa din diferite zone din Shyamnagar este excesiv de sărată. Avem aici mulți pacienți care au probleme uterine din cauza utilizării apei sărate. Este alarmant”, a declarat Fatima Idris Eva.
Este de așteptat ca riscurile pentru sănătatea reproductivă a femeilor să crească pe măsură ce cicloanele și inundațiile devin mai frecvente și intense din cauza încălzirii globale și pe măsură ce nivelul mării continuă să crească. Studiile sugerează că nivelul mediu global al mării a crescut cu peste 8 inci din 1880, iar oamenii de știință au prezis că aproximativ 17% din Bangladesh ar putea fi scufundat până în 2050.
Un articol de Arina Delcea
