România ocupă locul 51 în ierarhia mondială a competitivităţii în 2022, din 63 de economii analizate

17 Iunie 2022, 14:26 (actualizat 17 Iunie 2022, 14:43) Știrile TVR |

Economie mondială

“România pierde 15 locuri în 2022 la “Performanţa economică” (ocupând locul 55) şi 3 locuri la “Eficienţa guvernului” (ocupând locul 47), dar urcă 2 locuri la “Eficienţa mediului de afaceri” (ocupând locul 50). În ce priveşte “Infrastructura”, situaţia este similară cu cea din 2021 (locul 48). “Performanţa economică” a scăzut prin modul în care s-a mişcat economia în general, reflectat prin valorile indicatorilor macro-economici care arată că motorul economic este într-o treaptă de viteză inferioară (a scăzut 15 locuri faţă de 2021), prin faptul că a pierdut în competitivitate la comerţul internaţional (a scăzut 4 locuri faţă de 2021), investiţiile internaţionale (a scăzut 2 locuri faţă de 2021), angajarea forţei de muncă (a scăzut 16 locuri faţă de 2021) şi la preţuri (a scăzut 15 locuri faţă de 2021)”, se arată într-un comunicat transmis de CIT-IRECSON.

Potrivit sursei citate, la toţi subfactorii “Performanţei economice”, au fost înregistrate scăderi în 2022 faţă de 2021, iar la cea mai mare parte dintre aceştia, scăderile sunt foarte mari, de 15 locuri.

Indicatorul “Eficienţa guvernului” a scăzut 8 locuri faţă de 2021, prin modul în care au fost gestionate finanţele publice.

În schimb au fost înregistrate uşoare îmbunătăţiri în ce priveşte politica taxelor, care înregistrează un plus de eficienţă, în special în ceea ce priveşte colectarea acestora şi “legislaţia mediului de afaceri”, unde au fost înregistrate creşteri de un loc faţă de 2021.

“Productivitatea şi eficienţa”, care a urcat 3 locuri faţă de 2021 alături de “Valorile şi atitudinile mediului de afaceri”, care a urcat 2 locuri, precum şi “Finanţele” (avans de 1 loc faţă de 2021) au condus la creşterea competitivităţii la factorul “Eficienţa mediului de afaceri” (locul 50)”, subliniază sursa citată.

În privinţa factorului “Infrastructura”, România ocupă aceeaşi poziţie ca în 2021 (locul 48) din cauză că nu a avansat deloc la infrastructura de “Sănătate şi mediu” şi la infrastructura de “Educaţie”. În schimb, la “Infrastructura de bază” a avansat 7 locuri faţă de 2021, iar la “Infrastructura tehnologică”, 5 locuri faţă de 2021.

Conform datelor din Anuarul Competitivităţii 2022, printre punctele slabe ale competitivităţii economiei româneşti se numără la categoria Performanţa economică: investiţiile româneşti în străinătate (% din PIB) (locul 63), balanţa contului curent -% din PIB (locul 60), balanţa de comerţ -% din PIB (locul 56), creşterea reală a cheltuielilor guvernamentale (locul 56), rezilienţa economiei (locul 56), şomajul în rândul tinerilor (locul 54), inflaţia (locul 52), veniturile obţinute din turism -% din PIB (locul 48).

De asemenea, puncte slabe sunt şi la Eficienţa guvernului, respectiv rata contribuţiilor pentru asigurările sociale în cazul angajaţilor (locul 63), finanţarea pensiilor (locul 59), care nu este adecvată viitorului, transparenţa politicii guvernamentale (locul 56), care este scăzută, pieţele de capital (locul 55), care sunt greu accesibile, deficitul bugetar guvernamental -% din PIB (locul 53), stimulentele pentru investiţiile străine (locul 50), care nu sunt suficient de atractive, adaptabilitatea politicilor guvernului la nevoile economiei (locul 51); la Eficienţa mediului de afaceri: responsabilitatea socială a mediului de afaceri (locul 63), răspândirea uceniciei (locul 62), competenţele antreprenoriale în rândul managerilor (locul 60), serviciile bancare şi financiare (locul 60), care nu sprijină suficient mediul de afaceri, capitalul de risc (locul 59), care nu este uşor disponibil pentru companii, activele sectorului bancar -% din PIB (locul 58).

Nu în ultimul rând, există minusuri şi la Infrastructură: parteneriatele public-privat (locul 60), care sprijină prea puţin dezvoltarea tehnologică, infrastructura sănătăţii (locul 58) necorelată cu nevoile populaţiei, dezvoltarea transferului de cunoştinţe între mediul de cercetare şi mediul de afaceri (locul 58), dezvoltarea sustenabilă (locul 57), care nu este o prioritate a companiilor, calitatea vieţii populaţiei (locul 57), managementul educaţiei (locul 56), care nu răspunde nevoilor mediului de afaceri, finanţarea dezvoltării tehnologice (locul 53) -prea puţin disponibilă, precum şi reglementările din mediul de cercetare-dezvoltare (locul 52) – nu sprijină suficient inovarea.

Rezultatele Anuarului Competitivităţii Mondiale 2022 arată nevoia societăţii româneşti de a întreprinde măsuri urgente pentru a face faţă celor trei provocări actuale, respectiv: presiunile inflaţioniste, conflictele geopolitice şi blocajele lanţurilor de aprovizionare.

Pe de altă parte, la nivel global, analiza arată că Danemarca este liderul competitivităţii Mondiale în 2022, fiind pentru prima oară în cei 34 de ani de istorie ai anuarului când ocupă această poziţie, devansând Elveţia, fostul lider al clasamentului în 2021, care a trecut acum pe locul 2.

“Danemarca continuă ascensiunea începută încă din 2020, demonstrând o puternică performanţă economică susţinută de o infrastructură pe măsură. Top 5 este completat în ordine de Singapore (lider al competitivităţii doi ani consecutivi, 2019 şi 2020), Suedia şi Hong Kong SAR. Europa îşi arată şi-n 2022 forţa competiţională, Danemarca, Elveţia şi Suedia ocupând trei poziţii în Top 5, prezenţa lor în vârful ierarhiei competitivităţii mondiale arătând abilitatea acestora de a lupta contra crizei din sănătate şi a crizei economice în contextul turbulenţelor generate de conflictul din Ucraina”, se menţionează în comunicatul institutului.

Clasamentul celor 10 ţări conducătoare în ierarhia mondială a competitivităţii este completat de Olanda (locul 6 – scade 2 locuri faţă de 2021), Taiwan (locul 7 – urcă 1 loc faţă de 2021), Finlanda (locul 8 – urcă 3 locuri faţă de 2021), Norvegia (locul 9 – coboară 3 locuri faţă de 2021) şi SUA (locul 10 – stagnează faţă de 2021).

Cele mai mari creşteri ale competitivităţii în Europa le-au înregistrat Croaţia (urcă 13 poziţii în 2022), Cehia (urcă 8 poziţii în 2022), Islanda (urcă 5 poziţii în 2022), Estonia (urcă 4 poziţii în 2022), Finlanda, Belgia, Letonia, Spania şi Ungaria (toate urcând 3 poziţii în 2022).

Cele mai mari descreşteri ale competitivităţii în Europa le întâlnim la Cipru (scade 7 poziţii în 2022), Portugalia (scade 6 poziţii în 2022), Marea Britanie (scade 5 locuri în 2022), Polonia şi România (pierd câte 3 locuri fiecare în 2022).

“Datele colectate în vederea analizei arată că presiunea inflaţiei afectează majoritatea economiilor studiate, aceasta amplificând blocajele deja problematice ale lanţului de aprovizionare din întreaga lume. Managementul firmelor percepe presiunea inflaţionistă, conflictele geopolitice şi blocajele lanţului de aprovizionare ca având un impact major asupra afacerilor, mai mare decât reglementările privind emisiile cu efect de seră şi disparităţile socio-economice”, se menţionează în comunicat .

Anuarul Competitivităţii Mondiale face o analiză a competitivităţii a 63 de economii, folosind 235 indicatori (Rusia şi Ucraina nu fac parte din această ediţie), fiind un punct de referinţă la nivel internaţional, perceput ca o autoritate în lumea economică.

Acesta se publică neîntrerupt, începând cu anul 1989, două treimi din informaţii vin din surse naţionale, regionale şi internaţionale, iar o treime sunt furnizate de Sondajul anual de opinie WCY în mediul de afaceri.

Anuarul oferă garanţia unor date actualizate şi de încredere, asigurate de o reţea de 56 de instituţii partenere din întreaga lume.

Ediţia anuarului din 2022 reprezintă un tablou al competitivităţii economiilor naţionale/regionale realizat pe baza datelor statistice aferente anului 2021 şi informaţiilor obţinute în 2022 prin sondajul anual de opinie în mediul de afaceri.

Conform Anuarului Competitivităţii Mondiale, “competitivitatea mondială este un domeniu al teoriei economice care analizează faptele şi politicile ce conturează capacitatea unei naţiuni de a crea şi de a menţine un mediu propice susţinerii realizării de valori sporite pentru întreprinderile sale şi pentru prosperitatea poporului său.”

Pe scurt, competitivitatea înseamnă modul în care naţiunile şi mediul economic îşi administrează totalitatea competenţelor pentru atingerea prosperităţii. Astfel, când vorbim despre competitivitate, nu urmărim numai creşterea sau performanţa economică, ci avem în vedere şi o serie de alţi factori precum: mediul, calitatea vieţii, tehnologia, cunoştinţele, cercetarea ştiinţifică etc.

Conform IMD, competitivitatea mondială este dată de o combinaţie de criterii diferite, subsumate unui număr de patru factori globali: Performanţa economică – evaluarea macro-economică a economiei interne; Eficienţa mediului de afaceri – măsura în care întreprinderile performează într-o manieră profitabilă şi responsabilă; Eficienţa guvernului – măsura în care politicile guvernamentale favorizează competitivitatea; Infrastructura – măsura în care resursele de bază, tehnologice, ştiinţifice şi umane corespund cerinţelor de promovare a afacerilor.

“Trebuie evitate confuziile ce pot apărea prin asimilarea metodologiei competitivităţii şi implicit a rezultatelor, cu alte concepte din sfera comparaţiilor privind nivelul de dezvoltare economică a ţărilor (acesta fiind asociat de regulă cu PIB per capita). Astfel, o ţară cu un nivel de dezvoltare ridicat, nu este neapărat şi lider în accepţiunea competitivităţii, după cum o alta, cu un nivel mai scăzut, nu se plasează inevitabil pe locuri joase, dacă răspunde criteriilor de competitivitate ridicată”, susţin reprezentanţii institutului.

sursa agerpres

Source

Leave a Comment

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Am detectat AdBlocker!

Am detectat că utilizați extensii pentru a bloca anunțuri. Vă rugăm să ne sprijiniți dezactivând acest dispozitiv de blocare a reclamelor.