Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni.
Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate si volum si a cedat sub propria greutate.
„Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelasi tip, cascada Moceris, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut” a transmis Romsilva.
Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se află în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber.
„Acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție impiedicând procesele naturale.
Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr.
Singurele construcți din zona cascadei Bigă au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Stiințfic al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false și lipsite de orice fundament științific ale unui ghid de turism, care a lansat în spațiul public informația cum că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru pastrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei.
Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de catre administratia Parcului National Cheile Nerei – Beusnita despre producerea acestui eveniment.
Administratia Parcului National Cheile Nerei – Beusnita, cu sprijinul Consiliului Stiintific, va identifica masurile ce trebuie luate in continuare” precizează Romsilva.
