Șantajul energetic al Moscovei se aplică doar unora. Cât de dependente sunt România și restul țărilor din Est de gazul rusesc
Vladimir Putin s-a decis să „facă plinul” doar anumitor țări din Europa. Foto: Wikimedia Commons
UE spune că livrările de gaz către Polonia prin conducta Yamal au fost oprite miercuri dimineață.
„Plățile pentru gazele furnizate de la 1 aprilie trebuie efectuate în ruble ,folosind noile detalii de plăți despre care clienții au fost informați în timp util”, a spus Gazprom.
Anunțul vine după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că țările „neprietene” ar trebui să plătească gazele cumpărate de la Gazprom în moneda rusă în loc de dolari și euro, ceea ce comunitatea internațională a refuzat să facă.
Cotidianul britanic The Guardian comentează că decizia de a opri aprovizionarea s-a întâmplat la ora 8:00 CET și a urmat anunțului Poloniei de marți că impune sancțiuni asupra a 50 de entități și persoane – inclusiv asupra Gazprom – din cauza invaziei Rusiei din Ucraina .
Aproape imediat, Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia „începe șantajul de gaz asupra Europei”.
„Rusia încearcă să spulbere unitatea aliaților noștri. Rusia demonstrează, de asemenea, că resursele energetice sunt o armă. De aceea, UE trebuie să fie unită și să impună un embargo asupra resurselor energetice, privând rușii de armele lor energetice”, a spus Yermak.
La câteva ore după Polonia, Gazprom a anunțat și Bulgaria că, începând cu 27 aprilie, va sista livrările de gaz și către această țară.
„Astăzi, Bulgargaz EAD a primit o notificare că livrările de gaze naturale de la Gazprom Export vor fi suspendate începând cu 27 aprilie 2022. Partea bulgară și-a îndeplinit pe deplin obligațiile și a efectuat toate plățile necesare în temeiul acestui acord, în timp util, strict și în conformitate cu clauzele contractuale”, arată un comunicat al Ministerului Energiei de la Sofia, citat de Novinite.
Și Polonia, și Bulgaria spun că nu vor avea probleme
Anna Moskwa, ministrul mediului din Polonia spune că țara sa a lucrat ani de zile pentru a reduce dependența țării de resursele energetice din Rusia și că țara sa este pregătită pentru o astfel de situație.
Moskwa a spus că, de ceva timp, Polonia este efectiv independentă față de livrările de gaz din Rusia. Mai mult, ministrul mediului spune că Polonia nu trebuie să recurgă la rezerve, iar depozitele sale de gaze naturale sunt 76% pline.
„Nu va lipsi gazul în casele poloneze”, a scris Moskwa pe Twitter, înainte de a repeta acest mesaj și într-o conferință de presă. „Strategiile adecvate de diversificare pe care le-am introdus în anii anteriori ne permit să ne simțim în siguranță chiar și în această situație”, a spus ea.
Alexander Nikolov, ministrul Energiei de la Sofia, spune că țara sa a plătit pentru livrările de gaz rusești pentru luna aprilie, iar oprirea furnizării de gaz ar fi o încălcare a contractului actual cu Gazprom.
Mai mult, el a întărit faptul că Bulgaria va respecta poziția Comisiei Europene care îndeamnă țările să nu plătească în ruble pentru gazul rusesc.
Șefa CE acuză Rusia de șantaj
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE lucrează la un răspuns coordonat la escaladarea Moscovei în problema aprovizionării cu gaze naturale a unor țări din blocul comunitar.
„Anunțul făcut de Gazprom că oprește unilateral livrarea de gaz către clienții din Europa este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”, a spus von der Leyen, într-un comunicat.
„Acest lucru este nejustificat și inacceptabil. Și arată încă o dată neîncrederea în Rusia ca furnizor de gaze”, a spus ea.
Vicepremierul britanic Dominic Raab a declarat că decizia Rusiei va accentua statutului său de paria economic și politic.
„Oprirea furnizării de gaz va avea un efect dăunător și asupra Rusiei, deoarece devine din ce în ce mai mult, nu doar un paria politic, ci și unul economic”, a declarat Raab pentru postul britanic Sky News.
Bulgaria a declarat că lucrează cu companiile de stat pentru a găsi surse alternative de alimentare cu gaz.
„Propunerea Rusiei pentru o procedură de plată în două etape încalcă actualul contract și prezintă riscuri considerabile pentru Bulgaria, inclusiv să facă plăți fără a primi livrări de gaz din Rusia”, a spus guvernul bulgar.
Acesta a adăugat că pentru moment nu vor fi impuse restricții privind consumul intern de gaze, deși Bulgaria importă 90% din necesarul său de gaze naturale din Rusia.
Conducta Yamal conectează zăcămintele rusești de gaze naturale din Peninsula Yamal și Siberia de Vest cu Polonia și Germania, prin Belarus, și are o lungime de aproximativ 2.552 de mile.
Importurile Poloniei de gaze naturale din Rusia depășesc nouă miliarde de metri cubi în fiecare an.
Europa importă cantități mari de gaze naturale din Rusia pentru încălzirea locuințelor, generarea de energie electrică și industria combustibilului – iar importurile au continuat în ciuda războiului din Ucraina.
Aproximativ 60% din importurile de gaze sunt plătite în euro, iar restul în dolari.
Plata în ruble nu se aplică tuturor țărilor europene
Totuși, există și unele țări europene care, deși au anunțat că nu au vrut să plătească gazul în ruble, nu au fost penalizate de Gazprom cu oprirea livrărilor.
Germania va fi deservită în continuare prin conducta subacvatică Nordstream, iar Ungaria și Austria au spus că aprovizionarea lor cu gaz decurge normal.
Institut de Studii Economice Internaționale de la Viena (WIIW) spune că regiunile europene cele mai dependente de importurile de gaze rusești sunt Europa de Est, țările baltice și cele din Balcani.
Expunerea este însă destul de neuniformă. Artem Kochnev, economist la WIIW, spune că dacă Rusia sistează livrarea de gaz către unele din țările din aceste regiuni, este foarte probabil ca economiile lor să intre în recesiune.
În prezent toată lumea vorbește despre o reducere a dependenței economiilor europene de gazul importat din Rusia.
Însă situația este mult mai complicată, pentru că, pe lângă găsirea unor furnizori alternativi pe o piață deja foarte ajustată, problema este că, din punct de vedere tehnic, nu este posibil să se utilizeze aceleași instalații pentru diferitele surse de energie.
Artem Kochnev spune că principala alternativă la gazul rusesc, pe termen scurt și mediu, este gazul natural lichefiat (GNL), în principal din SUA. Problema este că majoritatea instalațiilor de regazeificare sunt în partea de vest a UE.
În timp ce Spania are șapte astfel de stații, multe dintre țările din centru și estul Europei, inclusiv Germania, nu le dețin și nici nu au planuri să își construiască unele.
Motivul pare ireal: pentru că încă primesc gaz din Rusia prin marile gazoducte la un preț mai scăzut.
Totuși, țările europene au grade diferite de dependență față de importurile de gaze din Rusia.
România
După ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, România este al doilea mare producător de petrol și gaze din Uniunea Europeană, după Olanda. Este, practic, țara din Europa de Est cea mai puțin dependentă de importul de gaze naturale din Rusia.
Consumul anual de gaze al României este de 11-12 miliarde de metri cubi. Aproximativ 10 miliarde de metri cubi sunt asigurați din producția internă, restul fiind importați în totalitate din Rusia. Practic, România achiziționează de la Gazprom 20%-25% din necesarul său anual.
În cazul petrolului, lucrurile sunt însă ceva mai complicate, România importând 70% din necesarul său de petrol anual, aproximativ 40% din aceste achiziții provenind din Rusia.
România deține însă cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră și capacitatea de a produce, de asemenea, gaze din argile.
Bulgaria
90% din consumul său de petrol și gaze al Bulgariei este importat din Rusia.
Lukoil deține principala rafinărie de petrol a țării, care asigură și 60% din necasarul de combustibil.
Bulgaria deține o centrală nucleară la Kozlodui, de construcție sovietică, care este 100% dependentă de combustibilul importat din Rusia.
Ungaria
Consumul energetic al Ungariei este în proporție de 70% dependent de importurile din Rusia. Budapesta deține o centrală nucleară pe care a încercat să o extindă, însă pentru această operațiune a apelat la compania rusă de stat Rosatom.
Cehia
87% din gazele naturale importate de Cehia sunt de origine rusească, în timp ce în cazul petrolului ponderea ajunge la 50%. Ca măsură de precauție, țara a decis să-și majoreze rezervele de gaze cu 200 de milioane de metri cubi.
Slovacia
Slovacia, țară care se învecinează cu Ucraina, primește 100% din necesarul de gaze naturale și petrol din Rusia. Țara are și două centrale nucleare construită cu tehnologie sovietică care are nevoie de materie primă (uraniu) pe care o importă din Rusia.
Croația
Cu doar 22% din materia primă energetică importată din Rusia, Croația este una dintre țările din regiune cu cea mai mică dependență de Moscova.
Serbia
Serbia este unul dintre aliații tradiționali ai Rusiei. 85% din consumul intern de gaze naturale provine din importurile de la Gazprom.
În cazul petrolului, 80% din necesarul de consum al Serbiei provine tot din acordurile comerciale încheiate cu Moscova.
Austria
Circa 80% din gazul importat de Austria provine din Rusia, deși o parte din el este trimis către alte piețe din regiune.
Industria consumă 40% din acest gaz, 30% consumă centralele electrice, 20% locuințele, pentru apă caldă și încălzire, și 10% transportul public.
O statistică făcută public la începutul anului 2022 anunța că rezervele de gaze naturale ale Austriei erau pline doar în proporție de aproximativ 18%.
În cazul țițeiului, dependența Austriei față de importurile din Rusia este ceva mai scăzută, nedepășind un procent de 25% anual.
