Hans Leijtens, șeful Frontex / FOTO: twitter.com/LeijtensFrontex
Hans Leijtens, de naționalitate olandez, a preluat mandatul de director executiv al Frontex în martie. Asta în timp ce cifrele agenției arată o creștere cu peste 300% a sosirilor de migranți în Mediterana Centrală doar în primele trei luni ale acestui an. „Am devenit puțin alergic la cuvântul criză. Văd doar fapte și cifre. Și acestea mă îngrijorează, pentru că ceea ce văd este o creștere uriașă”, a declarat Leijtens. El a menționat că de-a lungul altor rute, precum Balcanii de Vest, trecerile de migranți au scăzut. Cu toate acestea, în medie, pe toate pistele, creșterea se ridică la 26 la sută.
Mai mulți migranți vin în UE din diverse motive, a explicat el, inclusiv modul în care traficanții de persoane și-au îmbunătățit abilitățile. Schimbările climatice și conflictele, ca în Sudan, acționează, de asemenea, ca „un declanșator al migrației”.
Un document intern Frontex din iunie 2022, văzut de Politico, reflectă o astfel de intersecție de factori. În acest act compania aeriană privată Syrian Cham Wings este acuzată că a avut un rol în introducerea ilegală de migranți din Bangladesh în Libia, prin Damasc, ceea ce Cham Wings a negat. Doi diplomați, cu care Politico a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza naturii sensibile a subiectului, cred că Rusia este în spatele operațiunii. Deși Leijtens nu a comentat dacă această problemă a fost abordată între timp, el a recunoscut că „există o posibilitate” ca Rusia să fie implicată.
În timpul crizei migrației din 2015 și 2016, țările UE au decis să extindă Frontex pentru a întări frontierele externe ale blocului. Drept urmare, agenția de frontieră din Varșovia a devenit acum agenția UE cu cea mai rapidă creștere. Organizația se va extinde până la 11.000 de angajați, „ceea ce este uriaș”, a subliniat Leijtens. „Bugetul nostru a crescut la un miliard de euro”. El a promis că va atinge obiectivele agenției, așa cum sunt stabilite într-un nou regulament agreat de statele membre UE în 2019.
Leijtens l-a înlocuit pe Fabrice Leggeri, care a demisionat în aprilie anul trecut, după ce o investigație a agenției europene antifraudă OLAF a dezvăluit nereguli la Frontex, precum sprijinirea respingerii sau forțarea ilegală a migranților să treacă peste o graniță, de-a lungul țărmurilor UE, în Marea Egee, la granița Greciei cu Turcia.
OLAF continuă să investigheze posibilele hărțuiri și eventuala gestionare greșită din punct de vedere financiar. Un raport al Agenției Europene Antifraudă din octombrie anul trecut a constatat că mai mulți oficiali Frontex au avut o conduită greșită, ascunzând respingerea ilegală a migranților. Noul șef al Frontex a numit ancheta „un semnal de alarmă pentru întreaga comunitate europeană”, dar a punct că astfel de comportamente nu se vor repeta sub mandatul său. Leijtens promite transparență, punctând că: „Nu ar trebui să existe nimic secret în ceea ce facem”.
Șeful Frontex admite că în agenție a fost o atmosferă „destul de toxică, un amestec toxic de stil de management al comunicării, proceduri, raportare (…) Oamenii din cadrul organizației trebuie să se simtă liberi să facă tot ce cred că este necesar pentru a raporta orice comportament neadecvat”.
Hans Leijtens spune că Frontex a mărit acum numărul de monitori ai drepturilor fundamentale, adică ofițeri însărcinați să raporteze dacă drepturile omului sunt încălcate. Este mai mult decât în administrația anterioară și de două ori mai mult decât prevede noul regulament.
Mai multe organizații neguvernamentale au documentat modul în care unele țări din UE, precum Croația, Ungaria și Bulgaria, folosesc respingerea ca strategie pentru a contracara sosirile de migranți. Potrivit unui studiu recent, cel puțin 600 de respingeri au loc pe zi de-a lungul frontierelor externe ale UE.
Sursa: Politico
Arina Delcea
