Sergiu Mişcoiu: Va fi nevoie de schimbarea regimului politic de la Moscova pentru a putea pedepsi responsabilii de crime de război din Ucraina
Profesorul Sergiu Mişcoiu
TVR MOLDOVA: Dnle profesor, Vă mulțumim că ne acordați acest interviu și mizăm foarte mult pe expertiza Dvs. Astăzi vom vorbi despre un tribunal penal internațional pentru crimele comise în Ucraina, iată deja de un an și ceva de către armata rusă. Aș vrea, pentru început să vorbim la nivelul tehnic cum are loc crearea unui tribunal internațional și cine trebuie să îl creeze?
Profesor Sergiu Mişcoiu: Procesul este unul relativ simplu, dar decizia de a-l crea este una importantă pentru că ea are consecințe sigur la nivel geopolitic, dar și la nivel legal. În cazul în care vorbim noi astăzi avem o procedură simplă și anume aceea că într-o situație în care o parte a Convenției de la Roma sesizează Curtea Penală Internațională aceasta poate să dispună în urma unor verificări deschiderea unei anchete. Și, sigur, noi numim impropriu Tribunal Penal Internațional pentru Ucraina, de fapt este un tribunal care are ca și obiect studierea unui caz și anume a unei spețe care este cea din Ucraina. Așa cum s-a întâmplat de multe ori în istorie cu diverse astfel de tribunale penale internaționale ce au fost nu fondate pentru a studia un anumit caz și de a se ocupa de el, ci au acționat în vederea soluționării unei cauze pentru care au fost sesizate. În cazul Ucrainei avem o sesizare care a existat încă din finalul anului 2013 și care a fost transformată în anchetă începând cu 2014, atunci când anchetatorii internaționali au deschis un dosar privind evenimentele care s-au întâmplat în Euromaidan și, apoi, odată cu anexarea Crimeii și cu acțiunile violente din regiunea Donbas au extins cercetarea asupra acestor spețe. Această anchetă pre-exista și ea era în derulare cu mai multe acțiuni care fuseseră a fi puse în practică, inclusiv identificarea unor persoane vinovate și documentarea de teren când a avut loc invazia din 24.02.2022, iar în urma acestei invazii procurorul Khan care era deja cel care efectua, liderul anchetei în Ucraina, a cerut să-i fie extinse competențele și asupra evenimentelor care se vor fi petrecut în Ucraina, începând cu 24 februarie, nu doar o jurisdicție limitată la regiunile respective, ci la tot ceea ce s-a putut întâmpla în Ucraina mai departe și aceasta a fost condiționată de existența unei noi plângeri, sesizări făcute de 41 de state în final, astfel încât începând cu martie 2022 această anchetă este extinsă la nivelul întregii Ucrainei și suntem într-un plin proces de documentare a eventualelor crime de război care au fost comise acolo.
TVR MOLDOVA: Totuși avem acele mărturii din Bucea, Irpin, Herson cu acele camere de tortură, gropi comune. Acestea vor fi unite cumva sau ar trebui să fie unite într-un dosar amplu sau va trebui examinate pe dosare diferite?
Profesor Sergiu Mişcoiu: Jurisdicția acestei Curți este, în primul rând, legată de documentarea și informarea evenimentelor care au loc și doar foarte puține din aceste fapte cele mai grave și cele care implică oficialități conform prevederilor vor fi, eventual, traduse în fața Tribunalului Penal Internațional în afara Ucrainei. Restul și se estimează că aproape 9 din 10 cazuri anchetate se vor afla în această situație vor fi traduse în fața justiției din Ucraina pentru că ele s-au petrecut pe teritoriul Ucrainei și procurorii din Ucraina participă la această acțiune de documentare și anchetă de teren. Sigur că dosare vor fi deschise sub două forme: dosare legate de evenimente care căutăm să identificăm vinovați acolo unde aceștia nu sunt vinovați, dar vor fi deschise și dosare cu dedicație, adică dosare care vor fi deschise doar cu identificarea anumitor persoane care sunt bănuite cu argumente destul de serioase că ar fi verosimilă această bănuială că au comis ele însăle o serie de atrocități. Și cele de la Bucea, Irpin sunt printre cele mai șocante din cele pe care le-am putut observa, din păcate, pe parcursul acestui război.
TVR MOLDOVA: Totuși, vorbim despre un stat membru al Consiliului de Securitate al ONU, poate fi pornită procedura unei Curți Penale Internaționale fără ca Rusia să-și dea acordul în această privință? Există asemenea mecanisme?
Profesor Sergiu Mişcoiu: Slăbiciunea majoră a tribunalului penal internațional este aceea că se bazează, desigur, pe adeziunea voluntară a statelor la mecanismele sale și în afara unei asemenea adeziuni ceea ce decide acest tribunal inclusiv în faza de instrucție a dosarelor respective nu poate să fie aplicat fară participarea autorităților naționale a statelor respective. Rusia nu este parte a Convenției de la Roma, nu este parte nici SUA în acest sistem. pentru motive relativ diferite, dar însemnate. Și acest lucru face ca anchetele sau acțiunile generale ale TPI să fie destul de greu de realizat fără conlucrarea unor oficiali ale statelor ale căror resortisanți sunt anchetați și în cazul de față, evident, că Rusia obstrucționează în mod voit acțiunile acestui tribunal. Nu numai că nu i se supune, dar a denunțat de mai multe ori un amestec al Occidentului. Acum am observat că președintele Putin în discursul său aniversar la un an de război a denunțat în mod violent Occidentul, ne aflăm într-o altă logică geopolitică, nu în cea în care de bine de rău se mai căutau punți comune, se căuta găsirea unui limbaj care să facă astfel încât după un eventual război lucrurile să intre pe un făgaș natural, diplomatic. Acest moment, clipe sunt trecute, uitate și astăzi Rusia denunță în mod violent Occidentul. TPI face parte din arsenalul instrumentelor occidentale în logica Kremlinului și, deci, conlucrarea nu numai că nu este posibilă, dar va trebui sistematic obstrucționată. În aceste condiții, evident, că în afara unei documentari și în așteptarea unei situații în care odată cu o schimbare de strategie sau chiar de regim de la Moscova, Rusia se va decide să colaboreze cu TPI, livrându-i acestuia persoanele care se fac vinovate de comiterea unor atrocități doar atunci va deveni efectivă acțiunea acestui tribunal, până atunci faza aceasta este foarte importantă de documentare, identificare, anchetare, însă ea nu poate avea în mod obiectiv urmări câtă vreme statele respective nu cooperează or Rusia, evident, că se află în această situație.
TVR MOLDOVA: Trebuie să înțelegem că doar o schimbare politică majoră la Moscova ar deschide calea condamnării și pedepsirii tuturor criminalilor de război, inclusiv cei care au dat ordine, vorbim de Șoigu, Lavrov, Putin, Gherasimov?
Sergiu Mişcoiu: Evident așa s-au întâmplat lucrurile de-a lungul timpului cum alte state care s-au aflat în această situație. Serbia lui Milošević a fost în această situație, liderii sârbilor bosniaci au fost în această situație. Mai mulți șefi de staste din Africa Centrală au fost în această situație, fostul președinte al Ciadului – au fost la putere, au pierdut puterea, desigur nu într-o manieră electorală și democratică, ci prin lovituri de stat, insurecții, războaie de cucerire și noile autorități i-au livrat unor tribunale internaționale pentru că acestea au fost capabile să conducă o anchetă neutră, apolitică. Există și cazuri în care tribunalele internaționale după realizarea unor anchete au decis că acuzațiile respective se verifică într-o măsură mai mică sau nu se verifică deloc. Vă dau un exemplu al fostului președinte al Coastei de Fildeș care s-a aflat la Haga ani buni de zile, a fost anchetat și până la urmă s-a decis că faptele sale nu se pot califica drept crime de război, fiind eliberat și aflându-se astăzi în țara sa de origine. Acest lucru arată că aceste mecanisme nu sunt mecanisme de vendetă politică, nu sunt instrumente de a-ți pedepsi adversarii, ci sunt instanțe care având oameni competenți în funcții, oameni motivați să afle adevărul și să realizeze actul de justiție fac acest lucru sprijinind anumite state care nu reușesc să-și atingă aceste deziderate. În momentul de față, sigur că un tribunal ucrainean creat ad-hoc ar executa în masă o serie de ofițeri, soldați, mercenari, dar poate și politicieni ruși. Sigur că nu putem ajunge la așa ceva și de aceea este foarte bine să existe o documentare a crimelor de război astfel încât ceea ce este crimă de război să fie foarte bine identificată ca atare și vinovații să răspundă în fața unei justiții imparțiale.
TVR MOLDOVA: Dacă am vorbi în termeni de timp, cam în cât timp estimați că acest tribunal care vizează anume crimele din Ucraina și-ar încheia mandatul, activitatea?
Sergiu Mişcoiu: Este riscant să prognozăm în momentul de față pentru că războiul continuă, vom avea în continuare crime împotriva umanității, din păcate, în Ucraina, vom avea crime de război, o serie de încălcări ale practicilor și cutumelor internaționale, unele foarte violente și este riscant în momentul de față să ne gândim când se va încheia. Dacă cu siguranță o parte dintre elementele care au avut loc vor fi documentate și există șanse ca o parte dintre aceste dosare să fie închise sau închise parțial, pentru că avem situația pe care o cunoaștem cu toții, am avut o ofensivă, o contra-ofensivă și în multe dintre teritorii, ați menționat cazul cell mai tragic de până acum cel de la Bucea, am avut posibilitatea să documentăm pe teren cu o anchetă neutră atrocități care au fost comise, cumva ne putem aștepta ca acel episod să fie cumva parțial închis din perspectiva unei anchete în 2023. Cu siguranță, cei care sunt bănuiți că ar fi comis aceste crime în măsura în care au fost cunoscuți o parte din ei, tehnologia permite, au fost identificați, se află în Rusia sau sunt sub protecția autorităților rusești și există șanse ca ele sp mai comită asemenea acte, deci ancheta, în mod obiectiv, nu se poate închide acolo, însă dosare, componente și episoade ale acesteia pot fi închise. Încheierea activității acestui tribunal nu se va putea realiza decât la o perioadă de timp pe care nu o putem desigur estima decât din experiența anterioarp de un an sau doi ani, după încheierea efectivă a ostilităților care există pe teren. Pentru că există riscul ca până în ultimul moment, al unui armistițiu pe care ni l-am dori cu toții sau a unei păci semnate pe care ne-am dori-o și mai mult să existe acțiuni de acest tip. Nu ne putem aștepta decât acest conflict să continue sub forma unui conflict înghețat și în conflictele înghețate știm că există o serie de reverberații ale conflictelor dezghețate anterioare: vendete, există chiar uneori practici genocidare sau practici de purificare etnică, religioasă, ideologică sau de altă natură, așa că eu văd acțiunea acestui tribunal pe termen chiar lung, cel puțin un deceniu.
TVR MOLDOVA: Ați menționat că atât timp cât Federația Rusă nu cooperează sau autoritatea învinuită nu cooperează lucrurile pot trena, ce alt instrumentar ar putea avea Occidentul sau lumea liberă pentru a-i putea aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de crime, de la cel care a împușcat până la cel care a dat ordin?
Profesor Sergiu Mişcoiu: Nu există niciun altfel de mecanisme în afara sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Există mecanisme informale, acestea au fost practicate de-a lungul timpului și eu pot să spun aceste lucruri întrucât nu sunt nici jurist internațional, nici reprezentat al vreo unei organizații internaționale, sunt profesor universitar și analist și îmi permit acest lux, au existat practici informale tolerate, chiar încurajate de anumite state în condițiile în care nu a fost posibilă aplicarea justiției internaționale față de anumite persoane și aici s-a apelat la diverse formule de mercenariat. Ne amintim foarte bine cum serviciile secrete israeliene au capturat în America Latină, în alte părți ale lumii foşti naziști care se făceau vinovați de crime împotriva umanității și i-au adus în Israel ducându-i în fașa tribunalelor și pe unii dintre aceștia chiar executându-i. Există și asemenea măsuri, ele nu sunt practicate oficial de organizațiile internaționale, dar sunt măsuri care, de multe ori, pot să satisfacă nevoia de justiție în măsura în care există în opinia publică internațională sentimentul neputinței, de a face ceva în măsura în care un stat își protejează inclusiv acele persoane care au dezonorat umanitatea în ansamblul său și nu doar statul respectiv prin actele pe care le-au comis.
TVR MOLDOVA: Totuși am avut un tribunal care în toamna anului trecut și-a pronunțat sentința, iarăși legat de Ucraina, este vorba de doborârea a acelui zbor MH17 al Malaysia Airlines: au fost patru acuzați, trei au fost condamnați, iar unul a fost declarat nevinovat. Dacă, din punctul Dvs. de vedere, pe banca acuzaților au ajuns toți cei care sunt vinovați? Și dacă acești oameni considerați că vor ajunge vreodată în închisoare așa cum a dictat Curtea de la Haga?
Profesor Sergiu Mişcoiu: E un episod interesant și care arată în ce măsură suntem în fața unei drame umane, care se încheie de multe ori, cu acest sentiment al neputinței înfăptuirii justiției pentru că, desigur, că cei care au acționat, racheta care a doborât avionul, se fac direct vinovați de operațiune și ei sunt prinși în sistemul acesta internațional, numiți ca atare și condamnați, însă vinovații morali, chiar vinovații legali din perspectiva aceasta a ordinelor date și tipului de acțiune desfășurată într-un stat suveran cu granițe recunoscute care era Ucraina, sunt mult mai numeroși. Aici vorbim de comandanți ai armatelor prezente în Donbas, vorbim de lideri ai unor grupări organizate, de liderii regiunilor separatiste respective și, prin extensie, vorbim de cei care au încurajat, înarmat, tolerat și împins înainte de la spate, adică pe liderii de la Kremlin, toți aceștia ar trebui să facă parte din lanțul vinovăției, pentru că vinovăția indirectă este de multe ori destul de importantă și ne putem întreba ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost încurajați acești separatiști să lovească ținte aeriene, nu ar fi avut cu ce să le lovească, nu s-ar fi simțit suficient de sigur pe ei că nu vor păți nimic dacă vor lovi orice ar lovi în aer, fiindcă vor fi protejați de Federația Rusă. La aceste întrebări răspunsul este că vinovăția se află mult dincolo decât cercul restrâns al celor care au acționat în mod direct. Iar răspunsul la întrebarea dacă ei vor ajunge vreodată să-și ispășească pedepsele pentru care au fost condamnați, ține din nou cred doar de o schimbare majoră a regimului politic din Rusia pentru că îmi vine foarte greu să cred că Rusia va face concesii majore care vor merge până acolo încât va exista o livrare a unor persoane condamnate internațional către instituțiile Occidentale, către statele care au suferit așa cum este cazul Olandei în episodul acesta tragic al avionului Malaysia Airlines. Este foarte greu de crezut că Rusia va face acest lucru. Putem poate să presupunem, dar aici e o simplă speculație că în contextul în care ar exista un armistițiu, chiar o pace negociată internațional, Putin va dori să facă o serie de mici concesii și printre aceste concesii ar exista și aceasta – livrarea unor personaje, care până la urmă nu reprezintă statul rus și de care Rusia s-ar putea dezice. Până acolo există o cale foarte lungă și mulți ruși ar spune că este o trădare a intereselor naționale ale Rusiei să faci un asemenea lucru, astfel încât cred că mai degrabă doar schimbarea de regim ar putea aduce vinovații în fața justiției.
