Uniunea Europeană, Rusia – steaguri / FOTO: shutterstock.com
Sondajul a constatat, de asemenea, că o mare majoritate este în favoarea creșterii capacităților de apărare ale UE, în loc să se bazeze pe SUA, iar mulți văd China ca pe un partener, nu ca pe un rival.
„Europenii doresc ca UE să devină mai autonomă în politica externă și să își consolideze propriile capacități de apărare”, a declarat unul dintre autori, Jana Puglierin, adăugând că cererile au fost „ascuțite” de război și de tensiunile tot mai mari dintre SUA și China.
„Acesta ar putea fi un moment definitoriu pentru UE”, a spus ea, dacă aceasta poate „reconcilia diferențele de opinie din cadrul blocului și trece de la dependența față de SUA la o poziție în care să își poată adopta propriile poziții politice”.
Aproximativ 64% dintre respondenții din cele 11 state membre ale UE care au participat la sondaj au declarat că văd Rusia ca pe un competitor (9%) sau, mai rău, ca pe un adversar (55%) – dublu față de numărul celor care au avut aceeași părere atunci când întrebarea a fost pusă în 2021.
Cu toate acestea, proporția persoanelor care au o părere puternic negativă despre Rusia a variat foarte mult, variind de la 74% în Danemarca, 71% în Polonia, 70% în Suedia, 67% în Țările de Jos și 62% în Germania, la 37% în Italia și doar 17% în Bulgaria.
Aproximativ 39% dintre maghiari și 65% dintre bulgari au văzut în Rusia un aliat sau un partener necesar. „Îngrijorător este faptul că Italia se situează undeva la mijloc”, au scris autorii raportului. „Alte capitale s-ar putea teme că Roma își revizuiește poziția [pro-Ucraina]”.
O proporție mai mică de europeni – aproape jumătate (48%) – au declarat că sunt de părere că țara lor ar trebui să aibă doar o relație „limitată” cu Rusia dacă războiul se va încheia printr-un acord de pace negociat, de exemplu prin schimburi comerciale doar în anumite industrii.
Din nou, a existat o gamă largă de opinii, Polonia (39%) fiind cea mai favorabilă tăierii tuturor legăturilor cu Rusia, în timp ce Germania (26%), Ungaria (32%), Austria (36%) și Bulgaria (51%) au arătat un sprijin puternic pentru o cooperare deplină cu Rusia după război.
„Opinia predominantă este că Europa ar trebui să urmărească o relație limitată cu Rusia”, au declarat autorii raportului. „În general, acest lucru oferă baza unui acord în rândul publicului european … Dar unele controverse par inevitabile”.
Raportul, intitulat „Ținând America aproape, Rusia deoparte și China departe”, a constatat că SUA și-au restabilit în mare măsură reputația de prieten și partener al UE de la sondajul anterior, când răspunsurile au fost puternic marcate de președinția lui Donald Trump.
În 2021, nicio țară nu a văzut Washingtonul ca pe un aliat care „împărtășește interesele și valorile europene”. În acest an, 32% din cele 11 țări au considerat că lucrurile stau astfel, variind de la 55% în Danemarca la 13% în Bulgaria, în timp ce 43% vedeau SUA ca pe un partener necesar.
Cu toate acestea, a existat o anxietate evidentă cu privire la posibila realegere a lui Trump: 56% au considerat că acest lucru ar slăbi relațiile cu SUA. Acest lucru a dus la un sprijin majoritar puternic (74%) pentru ideea că UE trebuie să se ocupe de propria apărare, mai degrabă decât să se bazeze pe SUA pentru securitate.
De asemenea, o majoritate de 62% din toate cele 11 națiuni a declarat că țara lor ar trebui să rămână în afara oricărui conflict din Taiwan. Mai puțin de un sfert dintre respondenți au declarat că ar dori ca guvernul lor să ia partea SUA, sprijinul fiind mai mare în Suedia, Polonia și Țările de Jos.
Cu toate acestea, raportul a sugerat că puțini europeni sunt de acord cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a cerut ca blocul comunitar să reevalueze relațiile cu Beijingul și să dezvolte „o imagine clară a riscurilor”.
Doar unul din cinci consideră că relația comercială și de investiții a Europei cu China prezintă mai multe riscuri decât beneficii, iar o mare parte dintre respondenți (43% în medie) au declarat că văd Beijingul ca pe un partener necesar și că nu ar fi de acord cu ideea de a impune sancțiuni.
Chiar dacă 70% dintre europeni au recunoscut că China și Rusia sunt parteneri pe scena mondială – așa cum reiese din parteneriatul lor economic „fără limite”, anunțat în luna februarie a anului trecut -, nu a existat un apetit prea mare pentru „decuplarea” relațiilor cu Beijingul.
Dar au existat preocupări cu privire la agenda economică a Chinei și la ambițiile sale de putere de convingere, mulți europeni fiind stânjeniți de faptul că China este proprietara unor infrastructuri cheie, cum ar fi podurile sau porturile (65%) și companiile de tehnologie (58%).
Pentru mulți dintre ei, eventualele livrări de arme chinezești către Rusia ar reprezenta o limită clară, o medie de 41% dintre ei afirmând că acest lucru i-ar determina să susțină sancțiuni economice împotriva Beijingului, chiar dacă acest lucru ar afecta economiile occidentale.
Puglierin și coautorul ei, Pawel Zerka, au declarat că liderii europeni ar trebui să identifice domeniile în care publicul este deschis la politici ambițioase – cum ar fi creșterea nivelului de apărare al UE – recunoscând în același timp variațiile și limitările în ceea ce privește acest sprijin.
Potrivit acestora, există posibilitatea de a construi un teren comun în ceea ce privește relațiile cu China, deoarece cetățenii par sceptici cu privire la prezența economică concretă a Chinei, precum și de a încadra discuțiile despre China în contextul păstrării valorilor europene.
