Suedia, cel mai nou stat membru al NATO, reuşeşte să crească numărul militarilor printr-un sistem care poate fi un exemplu pentru ceilalţi parteneri.
Statul nordic şi-a dat seama că renunţarea la armata obligatorie poate duce la o catastrofă şi a decis să adopte un model de recrutare selectivă care a avut rezultate foarte bune în ultimii ani. Asta în condiţiile în care ţările puternice din vestul și nordul Europei au din ce în ce mai puţini soldați.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a arătat oficialilor NATO o realitate care pare că fusese uitată în ultimii ani. Reușita într-un astfel de conflict este dată și de numărul militarilor aruncaţi în luptă. În fața unei noi agresiuni rusești, NATO are nevoie urgentă de militari activi cât și de rezerviști.
Dar acest lucru este greu de realizat. De fapt, multe țări au probleme de recrutare a rezerviștilor care sunt chiar mai grave decât cele din cazul forțelor active. Jurnaliștii de la Foreign Policy au analizat situația din ţările puternice ale Europei.
Germania, de exemplu, are în acest moment 180.000 de militari activi iar Marea Britanie are mai puțini soldați decât avea acum 200 de ani, când se lupta cu trupele lui Napoleon Bonaparte. Iar lucrurile se înrăutăţesc cu fiecare an care trece.
În 2023, Germania a avut cu 1.500 de militari mai puțin decât în anul precedent. Armata britanică și-a ratat obiectivele de recrutare timp de 14 ani consecutiv. În 2022, scăderea numărului de noi recruţi a fost de 30 de procente. Franţa a înregistrat anul trecut o reducere cu şase procente a personalului militar iar Italia se chinuie să atingă un obiectiv anual de 8.000 de recruţi. În 2020, media de vârstă a soldaților italieni era de 38 de ani, cu cel puțîn un 10 peste vârsta optimă. Suedia însă a reușit să pună la punct un sistem de recrutare care dă roade.
Bugetul Apărării, 2% doar pe hârtie. Cu un război major la graniță, cheltuielile militare au scăzut constant
Bugetul Apărării de anul trecut, mai mic decât cere NATO, nu este o întâmplare nefericită. Trei ani la rând, din 2021 până în 2023, Armata Română a primit mai puţini bani decât ar trebui. S-a întâmplat în timp ce preşedintele, premierii şi cei care au condus Ministerul Apărării s-au lăudat constant că România este un exemplu pentru aliaţi.
Ocuparea Crimeei în 2014 a trezit Suedia. La acel moment, un experiment cu soldați profesioniști cu jumătate de normă se transformase într-un eșec. Până în 2013, doar 579 de recruți au terminat cele 11 luni de pregătire inițială. La 1 ianuarie 2018, Suedia a restabilit serviciul militar obligatoriu. Spre deosebire de sistemul din timpul Războiului Rece, însă, recrutarea suedeză este acum selectivă.
100.000 de tineri de 18 ani sunt examinați anual pentru serviciul miilitar, dar doar aproximativ 5% dintre aceştia întră în sistem. Cel mai nou membru NATO își propune să dubleze numărul până în 2030. În urma sistemului de recrutare bine pus la punct, armata suedeză câştigă la doua capitole: dobândeşte noi combatanţi și îşi măreşte numărul de rezervişti. Deși rezerviștii au nevoie de chemări regulate pentru a-și menține gradul de pregătire chiar și o rezervă slab pregatită dar numeroasă poate reprezenta un avantaj în cazul unui conflict. Iar aici trebuie să vorbim despre Rusia.
Ucrainenii au reușit până acum, potrivit unor surse, să scoată din luptă 500.000 de ruși. Dar Moscova a reușit să îi înlocuiască. În urmă cu 18 luni a mobilizat 300.000 de oameni care nu se mai antrenaseră și nu mai luptaseră de la serviciul militar inițial cu ani în urmă. Mobilizarea parțială a Rusiei, deși făcută în grabă a fost esențială în timpul contraofensivei ucrainene din Harkov.
Revenind la Suedia, sistemul de recrutare selectivă a inclus și alte schimbări majore: aproximativ 15% dintre recruți sunt femei și a fost înființat un corp de subofițeri profesioniști cu vechime în serviciu. Recruții suedezi primesc aproximativ 450 de dolari pe lună – o cincime din cât primește un soldat din armata americană. Având controlul asupra insulei Gotland, situată în centrul Mării Baltice, Suedia va contribui la transformarea Mării Baltice într-un „lac NATO”, protejând trio-ul vulnerabil format din Estonia, Letonia și Lituania. Pentru ceilalți membri europeni ai NATO recrutarea selectiva din Suedia poate reprezenta un bun exemplu. Chiar dacă Rusia va fi oprită de Ucraina, statele europene sunt obligate să își consolideze apărarea în faţa unui atac venit din est.
