Robert Glință, speranța natației românești, merge la Tokyo cu gândul unei medalii olimpice. Recent a atras atenția multor campioni și nume din sport la nivel internațional. A devenit primul înotător român campion european într-o probă masculină, din istoria natației autohtone. Iar medalia adusă acasă e prima după o pauză de 17 ani în ceea ce privește rezultatele la nivel european. Robert Glință crede în șansa lui la Tokyo. Are chiar si un tatuaj cu cercurile olimpice.
Televiziunea Română va transmite în direct peste 200 de ore de competiții de la cel mai mare eveniment sportiv mondial.
Pe marginea bazinului de înot chiar și un campion are aceeași reținere ca orice înotător obișnuit.
Robert face două antrenamente ale zilei. De luni până sâmbătă acesta este ritmul. Între cele două antrenamente, odihnă și alimentație corectă.
Robert Glință: „Nimeni nu-mi garantează că toată munca mea va fi încununată de succes, însă vreau să ajung să nu-mi reproșez nimic, de aceea vreau să fac tot ceea ce ține de mine și tot ceea ce îmi stă mie în putere și este în controlul meu, să le fac cu sârguință, să obțin cea mai bună performanță de care voi fi eu capabil”.
Are 24 de ani, multe medalii și recorduri, iar povestea lui de înotător începe la vârsta de nouă ani. Într-o vacanță, în urma unui incident într-o piscină, familia a luat decizia ca Robert trebuie să învețe să înoate. Au urmat ani de muncă. Antrenamente în bazin și în afara lui. Disciplină.
„Toți ne luptăm cu timpii și înotul este un sport individual, chiar dacă ne întrecem cot la cot, ceea ce se compară ulterior pentru victorie este timpul. Și este atât de pretențios încât luptele pentru victorie se dau la cele mai mici marje de timp și de sutimi de secundă”, spune Robert.
La 100 m spate, Robert a doborât recordul mondial pentru juniori și a stabilit un nou record național pentru seniori, în bazin scurt. În luna mai a acestui an, la Budapesta, a cucerit medalia de aur la 100 m spate și a devenit primul înotător român campion european, într-o probă masculină. România nu mai câștigase o medalie de aur la înot într-o competiție europeană din 2004, de pe vremea Cameliei Potec.
Robert Glință: „Dacă ar fi să aleg între record și victorie cu siguranță aș alege victoria, recordul este mai mult pentru semifinală, iar în finală contează cine atinge peretele primul, istoria te va consacra prin numele scris pe spatele medaliei de aur, indiferent de timpul realizat. Desigur, un record este fascinant și este un bonus extrem de frumos”.
Robert merge pentru a doua oară la Jocurilor Olimpice. A mai participat în 2016, la Rio, la probele de 100 și 200 metri spate. Într-o cursă, strategia lui este dozarea efortului. E important să plece tare, dar este esențial să îi rămână energie pentru un finish bun. După orice întrecere caută privirea mamei între spectatori sau pe ea o sună prima.
Are ambele coate tatuate. Pe unul și-a tatuat cercurile olimpice chiar după participarea de la Rio, ca să nu uite niciodată bucuria că a ajuns până acolo și să-l ambiționeze pe viitor pentru o medalie olimpică. Pe celălalt are tatuat un extraterestru, pentru că așa i se spunea când era copil. Iubește filmele SF, ascultă rock și îi plac toți super-eroii lui Marvel. În plus, e dependent de mașină.
La Tokyo va fi unul dintre sportivii portdrapel, alături de Mădălina Bereș.
