O flotă formată din bărci care transportă atleți de-a lungul Senei, dansatori atârnați și travestiți care defilează, inele olimpice care au luminat Turnul Eiffel, ingredintele unei ceremonii desfășurate în plină ploaie torenţială, notează publicația The Guardian.
Franța a promis că ceremonia de deschidere va fi cel mai mare spectacol în aer liber de pe Pământ. Peste 300.000 de oameni au urmărit de pe malul râului și poduri sau de la ferestre și balcoane un spectacol de dans, muzică live și acrobații care s-a desfășurat de-a lungul a peste 6 km de râu de la Podul Austerlitz până la Turnul Eiffel.
Spectacolul promisese că va deconstrui cu umor stereotipurile franceze, iar cântăreaţa americană Lady Gaga a fost prima vedetă care a dat tonul unui spectacol plin de ironie și kitsch. Ea a apărut de pe o scară aurie uriașă aflată pe marginea Senei, înconjurată de pampoane roz și evantaie gigantice din pene roz, și a susținut un dans specific cabaretului în timp ce interpreta o celebră piesă franceză din anul 1960, ”Mon Truc en plumes”, de Zizi Jeanmaire.
Mai târziu, cântăreața pop Aya Nakamura, cea mai ascultată artistă de limbă franceză din lume, a pășit pe Pont des Arts într-o juxtapunere muzicală îndrăzneață care a inclus sonoritățile tobelor militare ale Gardei Republicane a Franței. Nakamura a cântat extrase din cântecele legendarului Charles Aznavour, precum și propriile hituri, Pookie și Djadja, alături de corul armatei franceze și fanfara militară.
Prezența lui Nakamura a fost considerată un triumf după ce o luare de poziție rasistă împotriva perspectivei ca aceasta să cânte l-a determinat pe procurorul din Paris să deschidă o anchetă cu privire la presupusele abuzuri rasiste asupra artistei la începutul acestui an. Membri ai extremei dreapte franceze s-au plâns la începutul acestui an că Nakamura, care a crescut în suburbiile Parisului, nu era suficient de franțuzoaică pentru a performa.
Petrecerea fluvială pariziană s-a desfășurat sub auspiciile ploii supărătoare. A fost pentru prima dată când ceremonia de deschidere a celui mai mare eveniment sportiv din lume a avut loc în afara unui stadion, cu sportivii defilând nu în jurul unei piste de atletism, ci într-o flotilă de bărci.
Însă ceremonia în aer liber, descrisă cândva de Emmanuel Macron drept „o idee nebună care trebuie materializată”, a întîmpinat câteva obstacole.
În primul rând, o serie de atacuri care vizau sabotarea rețelei feroviare TGV de mare viteză au provocat haos în sectorul călătoriile din Franța cu câteva ore înainte de începerea ceremoniei. Apoi a venit s-a produs un coșmar meteorologic: în locul luminii blânde a unei seri de vară, pe care regizorii o speraseră, a avut loc un potop, cerul s-a deschis și a eliberat o ploaie atât de necruțătoare, încât cantitatea de precipitații acumulate în șase ore reprezintă echivalentul a 15 zile de ploaie, potrivit meteorologilor.
Ploaia a îmbibat bine sportivii și spectatorii, mulți dintre aceștia fiind afară fără acoperire pentru întregul spectacol, care a durat aproape patru ore. Chiar și unii demnitari și-au părăsit temporar locurile în tribuna de la Trocadero după ce s-au udat.
”Dar a fost vorba despre hotărâre în fața adversității”, scrie jurnalista Angelique Chrisafis în editorialul din The Guardian. Thomas Jolly, tânărul regizor francez care a creat spectacolul suprarealist și abundent în lipsa de cuviință, a spus că nu vrea doar „strălucire efemeră”, ci o explorare a ceea ce stă la baza „umanității noastre comune”.
El a spus că a ales Sena pentru „puterea sa de a vindeca” după tragedii precum atacurile teroriste de la Paris din 2015 și incendiul de la Notre Dame din 2019. Într-adevăr, o parte a spectacolului a constat într-un dans care îi invoca pe lucrătorii care executau mișcări de mare risc în timp ce atârnau pe schelele din jurul Catedralei Notre Dame.
Seara a început cu cei 6.800 de sportivi transportați cu autobuzul din Satul Olimpic către Podul Austerlitz, în estul orașului, unde armata franceză i-a păzit în timp ce se urcau pe bărci.
Barca Greciei a pornit mai întâi, respectandu-se astfel tradiția olimpică. Aceasta a fost urmată de echipa olimpică de refugiați, apoi alte națiuni au navigat pe râu în 85 de bărci. Delegația ucraineană a fost ovaționată masiv de mulțimea aflată pe malul râului.
De pe vremea lui Ludovic al XV-lea nu s-a văzut o formație atât de mare de bărci care a navighat în aceeași direcție pe Sena și a fost încurajată de spectatori.
Omagiul adus clișeelor franceze a inclus o femeie îmbrăcată într-o rochie care reprezenta un croissant. Ea a condus o mulțime colorată către un grup de dansatori francezi de can-can îmbrăcați în ținute roz aprins. Ei au susținut un dans în stil can-can care nu a ratat tradiționala scuturare a fustelor, învârtirea picioarelor și încheierea în șpagat.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a numit spectacolul „vesel, creativ și puțin necuviincios”.
Sute de dansatori s-au împroșcat cu apă în cadrul unui dans sincronizat pe Île de la Cité, lângă Notre Dame. Dansatorii îmbrăcați precum recepționerii din hoteluri au făcut apoi acrobații pe un pod, după ce au transportat valize Louis Vuitton, companie care a sponsorizat spectacolul.
Cea mai mare trupă de death metal din Franța, Gojira, a cântat în mijlocul flăcărilor cu cântăreața Marina Viotti, iar dansatorii s-au balansat de pe stâlpi peste Podul Neuf.
Axelle Saint-Cirel, o mezzo-soprană franceză din Guadelupa, a cântat imnul de pe acoperișul de sticlă al Grand Palaisnațional francez, La Marseillaise, într-un nou aranjament.
În tot acest timp, o siluetă misterioasă, fără chip, zbura pe acoperișurile orașului cu flacăra olimpică. Cel puțin un miliard de telespectatori se uitau la televizor și rețelele de socializare, iar segmentele filmate au fost la fel de importante ca și spectacolul live.
Starul francez Zinedine Zidane a preluat torţa de la personajul misterios care a apărut pe parcursul ceremoniei. El a purtat flacăra olimpică printr-un splatou de filmare cu cafenele kitsch din anii ’60 până la metrou. A ajuns să urale la Trocadero.
Zinedine Zidane i-a predat ştafeta ultimului purtător al torței, spaniolul Rafael Nadal. Când toţi credeau că spectacolul se apropie de final, au venit noi surprize. Nadal, dublu campion olimpic, a pornit apoi cu o ambarcaţiune în care au mai purtat torţa Serena Williams, Carl Lewis şi Nadia Comăneci. Fosta jucătoare franceză de tenis Amélie Mauresmo a primit torţa olimpică la mal, actuala directoare a turneului de la Roland Garros înmânând-o apoi fostului baschetbalist Tony Parker, care a purtat-o în dreptul Muzeului Luvru.
Flacăra olimpică a trecut şi pe la alţi foşti mari sportivi francezi, olimpici şi paralimpici, ultimii purtători ai torţei fiind judoka Teddy Riner şi fosta atletă Marie-Jose Perec, care au aprins vasul olimpic, aflat în Grădinile Tuileries. Vasul olimpic, un inel cu un diametru de şapte metri, a fost ataşat de un balon cu aer cald şi înălţat la 30 de metri.
Solista canadiană Celine Dion a încheiat festivitatea cu melodia ”Hymne a l’amour”, compusă de Edith Piaf.
Spectacolul, care a culminat la Turnul Eiffel, a avut loc pe fondul unor operațiuni de securitate fără precedent în Paris, care au implicat 45.000 de polițiști și mii de soldați.
Parisul găzduieşte Jocurile Olimpice de vară pentru a treia oară, după ediţiile din 1900 şi 1924.
Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfăşura în intervalul 26 iulie-11 august, iar Jocurile Paralimpice vor avea loc în perioada 28 august-8 septembrie.
În cele 19 zile ale competiţiei olimpice se vor desfăşura 329 de probe sportive.
