Industria de fast-food cucereşte România. Oamenii de afaceri investesc tot mai mult în francize din aceast domeniu. Iar românii au grijă să le asigure profitul. Şi alocă un sfert din banii cheltuiţi când ies în oraş pe mâncarea de tip fast-food. În schimb, medicii nutriţionişti avertizează că, pe termen lung, o astfel de dietă ne pune sănătatea în pericol.
Șaorma, burgerul, puiul şi cartofii prăjiţi, pizza şi pastele sunt nelipsite din meniul săptămânal al românilor, fie că îşi cumpără personal sau fac comandă.
Mihnea Pană, reprezentant platformă comenzi online: În ceea ce priveşte burgerii, de exemplu, cei mai mari fani clar se regăsesc în Bucureşti, Constanţa şi în Cluj. Românii comandă de cele mai multe ori mâncare în weekend.
O arată şi cifrele de afaceri ale restaurantelor de tip fast-food, care câştigă tot mai mult teren. Concurenţa este acerbă, mai ales că sunt nelipsite de la aproape fiecare colţ de stradă.
Raluca Ciucă, marketing manager, fast-food internaţional: Noi marinăm puiul timp de 12 ore, carnea este proaspătă, nu este congelată, mereu fresh. Prepararea cărnii se face manual.
Unii promit gustul autentic al pizzei chiar de la mama ei de acasă, chiar dacă business-ul este 100% românesc.
Flaviu Bogdan Maior, manager general, pizzerie: Folosim ingredientele autentice. Blatul este făcut în exclusivitate pentru noi de către un colaborator din Italia. Folosim undeva la 42 de reţete.
Alţii se vând ca fiind o alternativă mai sănătoasă a fast-food-ului clasic.
Alexandra Vaida, reprezentant, restaurant fast-food: Suntem preocupaţi să asigurăm produse proaspete. Tot ce se găteşte se găteşte din produse proaspete şi cât se poate locale.
Un restaurant de tip fast-food înseamnă o afacere de succes chiar şi pentru cei aflaţi la început de drum. Anual se deschid în jur de 150-200 de noi francize în sectorul HoReCa.
Raluca Voicu, reprezentant, companie de consultanţă în francize: În ultimii ani, focusul a fost pe a creşte branduri româneşti şi mai puţin pe a aduce branduri internaţionale.
Piaţa restaurantelor locale este evaluată la 20 de miliarde de lei, iar 1 din 4 lei pe care îi cheltuim atunci când luăm masa în oraş sau ne-o comandăm merge către mâncarea de tip fast-food.
Mădălina Chiţu, jurnalist TVR: Preţul pe care îl plătim pentru acest leu este însă unul mult mai mare, pentru că preparatele de tip fast-food au cantități mari de zahăr și sare şi sunt sărace în vitamine, minerale şi fibre.
Corina Zugravu, medic nutriţionist: Principalul lucru care se poate întâmpla este acumularea de greutate în plus, supraponderalitate, apoi obezitate şi de aici un ansamblu de îmbolnbăviri cardio-metabolice: boli de inimă, diabet.
În consecinţă, medicii recomandă să mâncăm fast-food de cel mult 2-3 ori pe an şi să alegem variante cât mai puţin procesate, fără sosuri si alte condimente.
