Un tânăr nevăzător din Bistrița a primit șansa să își împlinească cel mai mare vis, acela de a participa la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026. El are chiar șanse la o medalie la slalom cu schiurile. Totul, datorita unui anternor dedicat cauzei persoanelor cu dizabilități.
Adrian Tamaș este un tânăr din Bistrița în vârstă de 25 de ani. Văzându-l cum alunecă pe pârtie, nu ai crede că este nevăzător.
La vârsta de 11 ani și-a pierdut vederea din cauza unei boli grave. Dar și-a păstrat optimismul și pofta de viață.
În urmă cu 5 ani, Adrian l-a întâlnit pe Angelo Bude, un tânăr antrenor de schi care pregătea deja un sportiv cu dizabilități. Angelo este și antrenor al Comitetului Național Paralimpic. Adrian a început atunci să ia primele lecții de schi. Și astfel au devenit prieteni.
Citește și: Campion mondial și european la judo pentru nevăzători, Alex Bologa vrea aurul paralimpic la Paris
Reporter: Cum ți s-a părut ideea la început?
Adrian Tamaș: O nebunie, pentru că la primul contact cu zăpada a fost și incitant și greu, amețeam, cădeam la fiecare coborâre. A durat veo 20 de zile de schi să nu mai cad. Mă gândeam că renunț.
Reporter: Ce înseamnă schiul pentru tine?
Adrian Tamaș: Schiul pentru mine înseamnă libertate. Nu trebuie să mă țin de nimeni, sunt numai eu. Sunt ghidat verbal, dar nu mă țin de nimeni, schiez singur.
Reporter: Cum e munca de antrenament cu persoane cu dizabilități?
Angelo Bude, antrenor: Mie îmi place extrem de mult pentru că e mai provocatoare decât cu persoanele tip. Suntem diferiți ca persoane, dar după aceea fiecare dizabilitate vine cu ceva în plus, trebuie să adaptăm tehnica de schi pe dizabilitate.
Cei doi se pregătesc acasă, la Bistrița, sau în cantonamente în zone din țară, oriunde unde găsesc zăpadă. Pentru Adrian asta înseamnă să iasă și să cunoască lumea, să socializeze, un lucru extrem de important pentru toate persoanele cu dizabilități și nu numai.
Deși până la Olimpiada de iarnă mai sunt doi ani, cei doi știu că nu e timp de pierdut și se pregătesc asiduu.
