Australia va contesta recomandarea UNESCO de a include Marea Barieră de Corali pe lista siturilor Patrimoniului Mondial aflate ”în pericol”, din cauza degradării sale provocate de schimbările climatice, a anunţat marţi guvernul acestei ţări, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Marea barieră de corali Australia
UNESCO a publicat luni un raport preliminar care recomandă retrogradarea statutului Marii Bariere de Corali, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981, ca urmare a deteriorării sale, în mare parte cauzată de recurenţa episoadelor de albire a coralilor, o consecinţă a schimbărilor climatice.
Pentru organizaţiile de mediu, această recomandare demonstrează o lipsă de voinţă din partea guvernului australian în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon.
„Sunt de acord că schimbările climatice globale reprezintă cea mai mare ameninţare pentru recifele de corali, dar este greşit, în opinia noastră, să plasăm cel mai bine gestionat recif din lume pe lista siturilor aflate ‘în pericol’ „, a declarat ministrul australian al mediului, Susan Ley.
Australia se va organiza pentru a contesta această recomandare, o „schimbare radicală de poziţie” după „asigurările anterioare date de responsabilii ONU”, a precizat Ley într-un comunicat, cu o lună înainte de următoarea sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial Unesco.
Potrivit ministrului australian, decizia UNESCO nu ia în considerare miliardele de dolari cheltuiţi în încercarea de a proteja Bariera, situată în nord-estul Australiei, şi „trimite un semnal prost ţărilor care nu realizează investiţiile pe care le facem în ceea ce priveşte protecţia recifelor de corali”.
Raportul preliminar subliniază însă eforturile Australiei pentru a ameliora calitatea recifelor, în special la nivel financiar, însă regretă „că perspectivele pe termen lung ale ecosistemului (Barierei) au continuat să se deterioreze, trecând de la mediocre la foarte mediocre”, cu referire în special la două episoade de albire din 2016 şi 2017.
Ley a declarat că a purtat o discuţie în noaptea de luni până marţi cu directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, pentru a-i comunica „dezamăgirea noastră puternică”. Plasarea pe lista siturilor aflate în pericol nu este considerată o sancţiune de către UNESCO.
Unele ţări o văd chiar ca pe o modalitate de a sensibiliza comunitatea internaţională şi de a contribui la protejarea patrimoniului lor. Australia nu şi-a fixat un obiectiv de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050.
Primul ministru conservator Scott Morrison a declarat că ţara speră să o atingă „cât mai curând posibil” fără a pune în pericol locurile de muncă şi afacerile.
Australia este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial de cărbune şi gaze naturale. Dincolo de valoarea sa inestimabilă din punct de vedere natural şi ştiinţific, Marea Barieră de Corali, care se întinde pe o lungime de peste 2.300 de kilometri, generează venituri de 4,8 miliarde de dolari americani pentru sectorul turistic australian.
Marea Barieră a cunoscut deja trei episoade de albire în cinci ani, în timp ce jumătate dintre corali au dispărut, din 1995 din cauza creşterii temperaturii apei.
