Universitățile de agronomie caută studenți. Tehnologiile au avansat în domeniu, se lucrează cu drone și camere multispectrale, iar salariile ajung și la 15.000 de lei
Zeci de mii de companii, care lucrează peste jumătate din suprafaţa agricolă a României şi ne produc hrana de zi cu zi, au nevoie acută de forţă de muncă specializată. Agricultura se face acum cu utilaje de sute de mii de euro, iar salariile sunt pe măsură. Şi universităţile de agronomie încearcă să-i atragă pe tineri spre meserii de viitor, cu drone şi alte metode captivante.
Cei care aleg universităţile de agronomie învaţă cu cele mai moderne tehnologii, drone şi sateliţi, care surprind imagini și îi ajută pe agricultori să aibă recolte mult mai bune, fără să afecteze mediul.
Prof. univ. dr. TUDOR SĂLĂGEAN prodecanul Facultăţii de Horticultură USAMV Cluj, vicepreşedintele Uniunii Geodezilor din România: Montăm o cameră multispectrală pentru a vedea stadiul de sănătate a plantelor, stresul hidric al plantelor, sau cameră termală.
MIRCEA NAP, cadru didactic asociat, USAMV Cluj: Mai ales în zonele cu apă puţină este esenţială folosirea acestor noi tehnologii.
Drd. CRISTINA MIHALACHE, asistent de cercetare științifică, Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului, USAMV București: În orice proiect în care nu reuşim să vedem ceva cu ochiul liber ne folosim de datele din satelit, fie că vorbim de monitorizarea patrimoniului sau monitorizarea agriculturii.
Cei care aleg Agronomia, la Bucureşti, învaţă şi tehnologii inovative care încântă papilele gustative. În centrul de cercetare, ei transformă fructele exotice din livada universităţii în gustări delicioase.
Prof. Univ. dr. LILIANA BĂDULESCU, coordinator, Centrul de cercetare pentru studiul calitățîi produselor alimentare, USAMV București: Sunt gustoase şi faptul că se obţin imediat produse din mânuţele studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor poate să fie un lucru atractiv. Avem deja nişte cereri de brevete.
Firmele care produc hrana ţării acoperă cu pensionari jumătate din personalul necesar. Au mare nevoie de angajați cu înaltă specializare, dar şi de angajaţi mai puţin calificaţi. Aşa a ajuns Claudia, fiică de legumicultori din Izbiceni, să facă doctoratul în horticultură.
CLAUDIA DRAGOMIR, doctorand la Facultatea de Horticultură: Părinţii mei au o mică afacere în domeniu, iar datorită lipsei de forţă de muncă, am ales să fiu eu un inginer cât mai bun.
Fermierii spun că încă din gimnaziu ar trebui căutaţi viitorii angajaţi.
IONEL ARION, fermier în Ialomița, președintele Pro Agro: Nu mai avem cum să găsim oameni specializaţi, va trebui să-i educăm pe acești oameni, ca să ne asigurăm, pentru următorii 5-7 ani, o forţă de muncă foarte bine pregătită.
Marile exploataţii agricole au acum utilaje ultramoderne, de sute de mii de euro, iar salariile sunt pe măsură.
DIMITRIE MUSCĂ, fermier din Curtici, Arad: La Curtici sunt între 13.800 şi 14.200, bani pe care-i primeşte un combiner în mână, atunci când lucrează pe combină. Şi când lucrează pe tractor, 7.000 – 9.000. Şeful lor poate să ia 15.000 în mână. Se şi munceşte de banii aceştia. Când începem secerişul, suntem de dimineaţă de la 7.00 în brazdă şi lucrăm până la 10.00 seara.
Un inginer agronom cu experienţă poate câştiga şi peste 2500 de euro. Foarte mulţi angajatori oferă, în plus, bonusuri şi stagii de pregătire.
