Odată cu Sânzienele şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 6 continente, în peste 50 de ţări, ia românească este purtată, celebrată și admirată.
De la strămoşii daci, la regine, pictori şi designeri celebri, ia a străbătut un drum lung în istorie. Dacă ştii să o “citeşti” ea poate spune povestea unui neam, iar dacă ştii să o porţi, ea poate fi un simbol al feminităţii universale.
Iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 a fost recunoscută oficial pentru prima dată în afara ţării, pe 24 iunie 2015, de Primăria Washington DC.
Astăzi, femei de pe toată planeta vor purta ie, iar împreună vor forma o horă nemărginită a Drăgaicei, un cerc protector peste lume.
„Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu” spuneau femeile când se apucau să coasă cămaşa populară.
Costumul popular românesc îşi are originile în vremea tracilor, geţilor şi dacilor, confecţionarea lui fiind transmisă din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică, de la bunică la nepoată. Deşi nu se preda la şcoală, arta cusutului s-a păstrat şi a evoluat, iile fiind cele care au ajuns până în zilele noastre, pe care le regăsim în muzee, dar şi pe stradă, şi pe care le sărbătorim astazi, în Ziua Universală a Iei.
Ia, un ambasador de nădejde, parte a patrimoniului românesc, dar şi simbol al feminităţii universale
Cea mai importantă piesă a costumului popular femeiesc a ieşit din lada de zestre a străbunicii şi a intrat în atenţia reginelor României, a pictorilor şi fotografilor, dar şi a designerilor celebrii.
Regina Maria a României, dar şi Maria Tănase sau Smaranda Brăescu au fost printre primele personalităţi care au dus ia peste graniţele ţării. Regina Maria, o englezoaică frumoasă, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, iubea costumul popular românesc pe care nu ezita sa-l îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori.
Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România, era cunoscută în epocă pentru dragostea faţă de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în ţară cât şi în străinătate.
Mari artişti, precum Henri Matisse, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, au pictat ia românească, seduşi de frumuseţea şi autenticitatea ei.
De la galeriile de artă şi muzeele în care au fost expuse celebrele picturi, nu a mai fost decât un pas până la colecţiile designerilor internaţionali. Gucci, Jean Paul Gaultier, Galliano, Kenzo, Tom Ford (a reinterpretat ia din zona Sibiu), Yves Saint Laurent (1981 – colecţia “La blouse roumaine”), Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui, Philippe Guilet s-au inspirit, în colecţiile lor, din portul popular românesc. Kate Moss, Heidi Klum, Taylor Swift au păşit pe catwalk purtând aceste creaţii, iar celebra cântăreaţă Adele a apărut pe coperta revistei Vogue, îmbrăcată într-o bluza semnată Ford şi inspirată din portul popular românesc.
Port popul
Ia de sărbătoare, ia de lucru, ia de ceremonial au însoțit femeia pe tot parcursul vieții. Ca orice veșmânt tradițional-ceremonial, ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul și prin care se poate redescoperi istoria mitică a unui neam.
Dorința tuturor este ca ia românească să ajungă în patrimonial UNESCO. „Consider că ia românească este deja cel mai bun ambasador al românilor de pretutindeni și de multe persoane este deja privit drept un brand de țară. Unicitatea, detaliile și simbolistica cusută în întregime manual pe iile românești o urcă la rang înalt, fiind un element definitoriu al poporului nostru”, a mai spus președinta Asociației Naționale a Antreprenorilor și fondatoare Flori de ie.
„Am reușit să plimbăm ia românească peste hotare, în cadrul unor prezentări deosebite, din New York la Viena, Bari sau Dubai. Țin să vă spun că peste tot în afara țării ia românească a fost îndeosebi apreciată pentru talentul și măiestria doamnelor ce le-au cusut, cu mare drag. Poveștile din spatele semnelor cusute atrag privirile iubitorilor de artă și frumos. Oamenilor le place să fie unici, să se simtă deosebiți, să simtă că iau parte în cadrul unor povești speciale”, a arătat Cristina Chiriac.
Campania #GiveCredit
După ce Tory Burch a copiat o haină românească expusă la Muzeul de Artă Metropolitan din New York, indicându o sursă de inspirație eronată, comunitatea La blouse roumaine a lansat campania #GiveCredit.
Știrea a fost preluată de media din România.
Impacto, o organizație neguvernamentală din Mexic, susținută de Ministerul Patrimoniului mexican, s-a alăturat demersului La blouse roumaine prin comunitatea Viernes Tradicionales care va celebra pentru pentru prima dată, pe 24 iunie, in solidaritate cu România, Ziua Iei și a Modei Culturale.
Un alt caz #GiveCredit descoperit de Alina Makarova din Ucraina şi prezentat pe pagina de Facebook a comunităţii La blouse roumaine
„Brandul Maison Hotel a denumit-o Alexandra blouse in roşu sau albastru de Budapesta. Ce a vrut să zică autorul? Că Budapesta e lângă București care e aproape de Muscel, Argeş, de unde vine acest model de ie? (…) Vă mulțumim și vă reamintim că arta cămășii cu altiță din România și Republica Moldova a fost înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil al Umanității UNESCO.
Vă mulțumim!
Mesajul Alinei Marakova
„Buna ziua, Nu sunt un expert, dar asta mi se pare un design românesc. Respect cu adevărat ceea ce faceți pentru a proteja și păstra moștenirea culturală românească! Îmi doresc foarte mult ca ucrainenii să-și schimbe abordarea asupra patrimoniului cultural și să nu mai vândă piese vechi de 100 de ani pe ebay, pentru a fi purtate ca rochii boho de plajă în China sau în altă parte…
Salutări, continuați-vă munca minunată”
Ce dorește La blouse roumaine? Inițierea unui grup de lucru interdisciplinar cu scopul formării unui cadru legislativ care să protejeze și să valorizeze patrimoniul textil din Romania. Mai multe viziuni și abordări despre tema inițiată, pe pagina de facebook La blouse roumaine sau pe email la adresa [email protected].
surse
Agerpres
La Blouse Roumaine
