Valeriu Gheorghiță, coordonatorul Campaniei de vaccinare
„Ideea a plecat de la faptul că există o asemănare între structura proteinei Spike şi o proteină, sincitina-1, care are rol în maturarea şi dezvoltarea placentei, însă studiile au arătat că există asemănări foarte mici între aceste două proteine. (…) S-a vehiculat ideea că anticorpii anti-proteina Spike ar reacţiona încrucişat şi cu această proteină, care are rol în maturarea placentei, şi că, evident, ar cauza aceste probleme de fertilitate. Lucrurile nu stau deloc aşa”, a precizat el, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Valeriu Gheorghiţă a invocat studii conform cărora vaccinarea nu afectează fertilitatea.
„Sunt studii făcute la persoanele vaccinate şi s-au determinat anticorpii anti-sincitină-1 în 15 cazuri – sunt studii pe număr mic de persoane şi nu s-au identificat aceşti anticorpi – şi, mai mult decât atât, toate datele disponibile de la acest moment arată că, după infecţia naturală cu SARS-CoV-2, adică după COVID-19, nu sunt semnale că scade fertilitatea, pentru că aceiaşi anticorpi anti-proteină Spike apar şi după boala naturală. Cu atât mai mult, sunt studii recent publicate care au arătat că după vaccinare nu se influenţează fertilitatea masculină, practic s-au uitat la anumiţi parametri din lichidul seminal şi sunt nemodificaţi faţă de starea anterioară, la un interval de circa două – trei săptămâni de la cea de a doua doză de vaccin”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.
Preşedintele CNCAV a contrazis şi informaţiile potrivit cărora după vaccinare proteina Spike ar circula în sânge, producând efecte adverse grave în rândul persoanelor imunizate.
„Aici lucrurile sunt cât se poate de clare şi sunt studii solide în acest sens. După vaccinarea COVID-19, majoritatea proteinei S se exprimă la locul de administrare. De aceea se numeşte proteină Spike, pentru că are, practic, un cârlig care o reţine pe membrana celulelor musculare la locul de administrare. Studiile efectuate după doza unu au arătat că există cantităţi extrem de mici de proteine S care circulă în primele două – patru zile de la vaccinare şi această proteină S dispare odată cu apariţia anticorpilor anti-SARS-CoV-2, pentru că aceasta este cea care generează apariţia anticorpilor„, a arătat el.
Valeriu Gheorghiţă a menţionat că, deşi proteina Spyke din vaccin este asemănătoare cu proteina virală, ca structură şi funcţie, există „o mică diferenţă” care nu îi permite proteinei Spyke din vaccin să fuzioneze cu membrana celulelor ţintă. „Sunt studii care au arătat că, după doza doi, nu s-au identificat, prin teste ultrasensibile – care au o sensibilitate de o mie de ori mai mare decât testele antigen obişnuite – nu s-a identificat proteină Spike circulantă. Deci ideea în care, după vaccinare, proteina Spike circulă în sânge şi provoacă efecte adverse grave este falsă. Nu se întâmplă acest lucru”, a subliniat medicul.
