Potrivit documentului adoptat de Camera Deputaţilor pe 20 septembrie, însuşit cu unele de amendamente şi de Senat, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin şapte ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.
Unul dintre amendamentele adoptate de Comisia specială pentru legile justiţiei şi adoptat de Senat prevede eliminarea din forma actului normativ adoptat de Camera Deputaţilor exercitarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ sau de către preşedintele ÎCCJ a acţiunii disciplinare în cazul abaterilor abaterilor săvârşite de procurori/judecători, această acţiune revenindu-i doar Inspecţiei Judiciare.
„În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară. (…) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în amendamentul adoptat de Senat.
Un amendament al deputatului neafiliat Dumitru Coarnă, adoptat atât Comisia specială, cât şi de plen, prevede că „funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membrii ai CSM încetează de drept la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial”, eliminând din forma Camerei Deputaţilor posibilitatea ca, la încetarea mandatului de membru CSM, magistratul să revină în funcţia de conducere deţinută anterior.
„Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori. Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor”, se arată în proiectul adoptat de Senat.
Liderul grupului senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a solicitat, retrimiterea la Comisia specială parlamentară a celor trei legi ale justiţiei, motivând o dezbatere „superficială” a acestor normative. În opinia sa, prin aceste proiecte se reintroduce „poliţia politică”. De altfel, Târziu şi-a motivat astfel decizia de a vota împotriva legilor privind Consiliul Superior al Magistraturii, organizării judiciare şi Statutul magistraţilor.
Liderul grupului USR, Radu Mihail, a cerut aplicarea procedurii prin care amendamentele respinse în Comisia specială să poată fi susţinute în plen. Solicitările AUR şi USR au fost respinse.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, le-a recomandat colegilor din Opoziţie care au criticat cele trei legi să ţină cont că România îşi doreşte să intre în Spaţiul Schengen şi le-a solicitat să fie „mai mult patrioţi şi mai puţin patriotarzi”.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a subliniat că, în urma a zeci de ore de dezbateri în Parlament, au rezultat trei legi care garantează independenţa Justiţiei şi suveranitatea Constituţiei.
––––––––––––-
Comisia parlamentară specială pentru Legile Justiţiei urmează să voteze azi rapoartele pentru cele trei proiecte în domeniu privind CSM, organizarea judiciară şi Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Joia trecută, parlamentarii din comisie au adoptat mai multe amendamente la Statutul procurorilor şi judecătorilor.
După adoptarea rapoartelor, proiectele Legilor Justiției ajung în plenul Senatului, care e for decizional. Adoptatea acestui pachet de legi este importantă, pentru că ar aduce România cu un pas mai aproape de aderarea la Spațiul Schengen.
Alina Gorghiu, președinte interimar al Senatului României: În noiembrie va fi un raport pe care Comisia Europeană îl va da în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). De asemenea, Legile Justiției sunt punct în PNRR, obligație pe care statul român și-a asumat-o, și, din păcate, de foarte mult timp, de MCV a depins și aderarea la Spațiul Schengen. Cred că doar responsabilitate ne trebuie astăzi pentru a bifa toate aceste angajamente pe care le avem, astfel încât să intrăm pe ultima sută de metri cu MCV-ul și mai departe cu consecințele favorabile pentru România.
