Vrâncioaia este primul observator seismologic din România
După cutremurul din 77, s-au făcut cercetări astfel încât seismele majore să poată fi prezise măcar cu câteva secunde înainte. În acest fel sistemele de alimentare cu gaze sau centralele nucleare pot fi oprite pentru a evita distrugeri masive. Totul este în strânsă legătură cu staţia seismică din Vrancea. Cum a evoluat tehnologia de-a lungul anilor, aflam dintr-un reportaj realizat de Antonia Ioniţă.
La staţia de cercetare de la Vrâncioaia, prima din ţară, construită la doi ani după seismul major de 7,4 din noiembrie 1940, măsurarea se făcea fără sa ofere informații detaliate.
După cutremurul din 77, cercetarea în domeniu a mai evoluat. Specialiştii încearcă să facă predicții astfel încât un seism de peste 7 să nu ne ia complet pe nepregătite. Şi să poate fi prezis măcar cu câteva secunde înainte.
În observatorul seismologic Vrâncioaia sunt singurele doua hărți care explică cumva comportamentul animalelor care pot auzi sunete de joasă frecvenţă, dar și alte schimbări observate în timpul cutremurului.
În 1980 observatorul vrâncean a fost dotat cu un seismograf american și astfel a devenit stația principală a rețelei seismice.
Iar la 8 km de Vrâncioaia, în localitatea Ploștina au început să se monteze echipamente sofisticate.
În 2007 s-a înființat rețeaua seism acustică care adună informații de pe o suprafață de 3,5 km pătrați. Iar o antena GPS fixă arăta ca pământul se mişcă continuu.
Munca este anevoioasa și de durată şi necesită o bază de date uriaşă.
Informațiile care se strâng de la stațiile seismice ajung la Institutul pentru Fizica Pământului din Bucureşti. Iar apoi, semnalul pleacă spre centrala de la Cernavodă, rețelele naționale de gaze şi de electricitate.
De la înregistrarea cutremurului și până la unda distrugătoare trec cel puțin 27 de secunde, timp suficient ca principalele surse de energie să fie închise.
