Copți, rumeni și bine însiropați sau scufundați în sirop dulce și plin de arome, mucenicii au fost vedetele zilei. Multe gospodine și-au pregătit de miercuri seara aluatul și ingredientele pentru desertul nelipsit la sărbătoarea celor 40 de Sfinți. Au mare succes mucenicii moldovenești, dar și varianta muntenească, cu multă zeamă, esențe și coaja de lămâie.
Mucenicii, măcinici sau bradoşi, indiferent cum e numit, desertul pufos din aluat și nucă este nelipsit de pe mesele românilor la această sărbătoare. Pe 9 martie, creștinii ortodocși îi pomenesc pe cei trecuți în neființă. Tradiția pornește de la jertfa celor 40 de mucenici din Sevastia, sacrificați pentru credința lor.
În trecut, mucenicii arătau cu totul diferit.
Adriana Irimieș, manager Centrul pentru Promovarea Culturii Tradiționale Cluj: „Mucenicii, sau măcenicii aveau semnificaţii legate de începutul primăverii, de un nou ciclu calendaristic, de echinocţiul de primăvară. Aceştia erau preparaţi din aluat, şi aveau forme antropomorfe asemănător ca formă cu omul.”
Chiar dacă se gătesc mai mult în zona Moldovei, mucenicii copți sunt tot mai căutați și în restul țării.
În zona Munteniei, gospodinele pregătesc mucenicii fierți în sirop aromat cu scorțișoară, esență de rom, coaja de lămâie și zahar.
Însă poate cea mai grea sarcină în această zi o au bărbații, pentru că, tot potrivit tradiției, trebuie să bea 44 de pahare cu vin. Dar obiceiul a fost și el adaptat zilelor noastre, după buget și posibilități.
În popor, se spune că în această zi bărbații trebuie să bea neapărat vin roșu, care semnifică sângele mucenicilor sacrificați, pentru a prinde astfel puteri să muncească pământul odată cu venirea primăverii.
