Treizeci şi şase de avioane militare chineze au fost detectate în jurul Taiwanului, a informat vineri Ministerul Apărării al insulei, cea mai mare desfăşurare din acest an, potrivit AFP.
Taiwanul este o insulă autonomă pe care Beijingul o revendică drept parte a teritoriului său şi doreşte să o controleze din nou într-o zi, cu forţa dacă este necesar.
Desfăşurarea de vineri, chiar mai mare decât cea din ziua precedentă, se înscrie în ceea ce experţii numesc acţiuni de „zonă gri”, tactici de intimidare care au escaladat de la alegerea în 2016 a preşedintei Tsai Ing-wen.
Tensiunile cu China au crescut, de asemenea, de la alegerile prezidenţiale din 13 ianuarie, care au fost câştigate de actualul vicepreşedinte Lai Ching-te, care nu este pe placul Beijingului.
Treizeci şi şase de avioane militare chineze şi şase nave de război au fost detectate în jurul Taiwanului în ultimele 24 de ore, până vineri la ora locală 6:00 (22:00 GMT joi), a indicat vineri Ministerul Apărării al insulei.
„Treisprezece dintre avioane au traversat linia mediană a Strâmtorii Taiwan”, a precizat ministerul, o demarcaţie neoficială între China şi Taiwan pe care prima nu o recunoaşte.
În seara precedentă, ministerul anunţase că au fost detectate 20 de avioane de luptă, drone şi avioane de transport.
Anterior, 32 de avioane militare au fost observate într-o perioadă de 24 de ore până joi la ora 6 dimineaţa.
Înainte de alegerea lui Lai Ching-te în ianuarie, Beijingul a avertizat că acesta va aduce „război şi declin” pe insulă.
Lai este programat să preia funcţia pe 20 mai, alături de vicepreşedintele ales Hsiao Bi-khim, de la Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare.
Potrivit analistului Wen-ti Sung, activitatea militară reînnoită a Beijingului ar putea fi o „demonstraţie de forţă pentru a-şi exprima clar nemulţumirea faţă de angajamentul internaţional tot mai mare al Taiwanului”.
Expertul militar Su Tzu-yun a invocat şi alte motive pentru nemulţumirea Beijingului, inclusiv recenta întâlnire de la Manila dintre secretarul de stat american Antony Blinken şi preşedintele filipinez Ferdinand Marcos.
Atât China, cât şi Filipine revendică suveranitatea asupra unor zone concurente din Marea Chinei de Sud.
La începutul acestei săptămâni, Blinken a declarat că Statele Unite îşi respectă angajamentele de neclintit de a-şi apăra aliatul, declanşând o reacţie dură din partea Beijingului.
„Comportamentul Chinei nu este îndreptat doar împotriva Taiwanului, dar Taiwanul va fi supus celei mai mari presiuni”, a declarat pentru AFP Su Tzu-yun, expert militar la Institutul Taiwanez pentru Apărare Naţională şi Cercetare în Domeniul Securităţii.
