La summitul de la Geneva, preşedintele SUA a stabilit linii roşii pentru omologul său rus, a cărui ţară este deseori acuzată că se află la originea unor atacuri informatice, transmiţându-i o listă cu 16 entităţi „intangibile”, mergând de la sectorul energetic până la distribuirea apei.
„Este o listă cu infrastructuri critice pe care le are orice ţară”, a subliniat un ambasador european specializat pe acest subiect.
„În cadrul primei comisii a Naţiunilor Unite (care se ocupă de problema dezarmării), am convenit deja în 2015, cu 6 ani în urmă, să ne abţinem de la orice activitate cibernetică rău intenţionată împotriva infrastructurilor critice pe care le are orice stat membru al ONU”, a adăugat acesta, sub rezerva anonimatului.
Reuniunea – convocată la iniţiativa Estoniei, preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate în luna iunie şi o ţară aflată în fruntea luptei împotriva pirateriei informatice – se va desfăşura la nivel ministerial în format de videoconferinţă.
Consiliul de Securitate a abordat deja această temă în trecut, dar în mod informal sau cu uşile închise.
„Nu este un domeniu cu privire la care să ne băgăm capul în nisip şi să spunem că nu există”, apreciază la rândul său un alt diplomat, care a dorit de asemenea să se exprime sub rezerva anonimatului. „Este o problemă nouă, iar în Consiliul de Securitate – ca întotdeauna – este dificil de propus spre dezbatere un subiect nou după 76 de ani de existenţă în care s-a ocupat de probleme tradiţional legate de pace şi de securitate”, a adăugat acesta.
O expunere a lui Izumi Nakamitsu, secretar general adjunct al Naţiunilor Unite pentru dezarmare, urmează să deschidă reuniunea.
Obiectivul acestei videoconferinţe, a specificat Estonia, este de „a contribui la o mai bună înţelegere a riscurilor crescânde decurgând din activităţile rău voitoare în spaţiul cibernetic şi impactul lor asupra păcii şi securităţii internaţionale”.
„Spaţiul cibernetic este un domeniu cu dublă utilizare, suntem într-o situaţie complexă care nu seamănă cu alte probleme de securitate internaţională”, relevă acelaşi ambasador.
„Nu este un subiect obişnuit ce poate să se înscrie în domeniul privind controlul armamentelor. Nu puteţi semna un tratat şi apoi să verificaţi doar. Aveţi nevoie de o abordare mai inovatoare”, a precizat el, exprimându-şi speranţa că dezbaterea va permite schiţarea unor piste în această problemă.
Mai multe companii americane, precum grupul informatic SolarWinds, reţeaua de oleoducte Colonial Pipeline sau gigantul mondial de carne JBS, au fost vizate recent de atacuri cu „ransomware”, un program care criptează sistemele informatice şi solicită o răscumpărare pentru deblocarea lor.
Poliţia federală americană a atribuit aceste atacuri unor hackeri cu sediul în Rusia.
Sursa: Agerpres