Omenirea de confruntă cu mari probleme la momentul actual, cea mai ingrijoratoare, toate fiind legate de securitate. Este vorba despre războiul din Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu și războiul Americii cu ea însăși, un conflict fără sânge, dar care poate influența decisiv pe cele două războaie propriu-zise.
În Uniunea Europeană, casa noastră comună, tot mai mulți lideri au vorbit public despre extinderea războiului cu Rusia la nivel european. Printre soluțiile de combatere a amenințării rusești, s-a avansat si ideea unui Schengen militar. Deocamdată, desi testată serios în ultimul timp, solidaritatea membrilor Uniunii pare să reziste, dovadă și deciziile luate ieri la Bruxelles, în unanimitate, în sprijinul Ucrainei. Cum își joacă România cărțile în contextul acestor amenințări, mai apropiate sau mai indepărtate geografic?
Invitat la PRIM-PLAN, IULIAN FOTA, secretar de stat pentru afaceri strategice, MAE, este de părere că „mai toate statele Uniunii Europene, și-au dorit o strategie unanimă, un semnal politic și strategic dat Ucrainei într-un moment extrem de important, extrem de delicat. Și aici poate că e bine să explicăm un pic. Finalul anului 2023 și începutul anului 2024, pe de-o parte a găsit Rusia încrezătoare și sperând să își vadă obiectivele inclusiv prin continuarea acestei agresiuni împotriva Ucrainei, mai ales că Rusia a reușit să facă fată contraofensivei Ucrainei, cel putin pe zona sa terestră. Rezultatele notabile ale contraofensivei ucrainene sunt în primul rând pe zona de Marea Neagra, unde vecinii ucraineni au reușit o victorie, o performanță punând în defensivă și împingând flota rusă câteva sute de kilometri mai spre nord. Dar pe zona continentală acolo, chiar dacă și acolo s-au înregistrat succese teritoriale ucrainene, ele nu au fost suficiente pentru ca din punct de vedere strategic, să avem o evoluție nouă, o evoluție importantă și ca atare și pe fondul unei capacități sporite a Rusiei de a face față sancțiunilor economice, dar și pe fondul unor discuții pe care unii le prezintă ca niște ezitări pe partea occidentală, se contura o imagine care nu era tocmai încurajatoare. Pe de o parte, pentru ucraineni, pe de altă parte, pentru noi toți care încercăm să facem tot ce putem să susținem această victimă a agresiunii Moscovei”.
Fota consideră că este moment delicat, un moment în care se speculau multe lucruri, iar cuvântul – ezitare – apărea din ce în ce mai des. „Și știm bine că toate discuțiile care au avut loc la Washington între cele 2 partide importante, democrați și republicani, deci pe fondul acestor discuții nefinalizate și pe fondul amânării luării unor decizii la ultimul Consiliu European, pentru că știm bine că Consiliul European de ieri a fost unul extraordinar, se crea un orizont de așteptare și este foarte important să vezi în favoarea cui sunt sorții, pentru că asta are un efect direct asupra moralului, atât a celor care luptă în teren, cât și a celor care îi susțin sau susțin o tabără de pe o parte și pe alta„, a spus secretarul de stat.
El consideră luarea acestei decizii ca un moment „extrem de important și care vine exact în momentul potrivit și se adaugă unei alte decizii importante, iarăși ca un semnal de angajare în continuare de partea ucraineană, ca urmare a vizitei pe care primul ministru britanic a avut-o la Kiev acum câteva săptămâni, vizită cu care, pe de o parte, angajamentul britanic a fost reconfirmat, inclusiv financiar și militar, pe de altă parte, știm că s-a semnat și un prim acord de cooperare, o gură de oxigen. Așa cum au subliniat și liderii europeni, cum a subliniat și președintele Klaus Iohannis, este un mesaj foarte important de continuare a angajamentulului nostru pentru partenerii americani, ca o încurajare și pentru ei să continue sprijinul”, a spus Fota.
Liderii Uniunii Europene au convenit joi, în unanimitate, să acorde un ajutor de 50 de miliarde de euro Ucrainei, după săptămâni de opoziție din partea Ungariei. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, care a spus că decizia a fost votată de toți liderii UE – deci și de Viktor Orban – , Charles Michel subliniind că „unitate” este cuvântul-cheie în aceste momente.
Summitul a continuat și vineri cu alte subiecte pe ordinea zi, cum ar fi asistența militară pentru Ucraina și situația din Orientul Mijlociu.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat vineri că țara sa a stabilit o poziție fermă înainte de a consimți, joi, la acordul Uniunii Europene privind finanțarea Ucrainei. El susține că a reușit să prevină pierderea fondurilor UE alocate pentru Budapesta, care, în absența acestui acord, „ar fi fost redirecționate către Ucraina”, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.
