Cele trei brățări provenite din situri arheologice de pe teritoriul țării noastre, predate României de autoritățile belgiene au intrat azi în custodia Muzeului Național de Istorie. Obiectele sunt vechi de peste 3 mii de ani și au o valoare inestimabilă. Nu se știe cine și când le-a furat, dar au apărut la o licitație în Monte Carlo, în 2020.
Create în jurul anului 1200 înainte de Hristos, cele trei brățări au ajuns, 32 de secole mai târziu, în Belgia, mai exact în Antverp.
Ioan Șandru, procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte a României: Specialiștii belgieni au stabilit că deponentul brățărilor este un cetățean belgian care declarase casei de licitații că a găsit brățările în anul 1980 când efectua lucrări de excavare la adresa să de domiciliu. 14.06.46 Un expert din cadrul MNI a constatat că brățările din aur (taie) provin de pe teritoriul României (taie) mai exact din zona Crișana.
Cele două brățări care urmau să fie vândute la licitația din Monaco aveau un preț de pornire între 80.000 și 100.000 de euro. Și cea de a treia, spun autoritățile, ar fi avut același traseu.
Ernest Oberländer-Târnoveanu, director, Muzeul Naţional de Istorie: Aceste brățări, produse în zona vestică și nord-vestică a teritoriului actual al României, în zona dintre Mureș și Crișul cu predilecție, de unde s-au răspândit și spre teritoriile învecinate. Au fost realizate din aur nativ, spălat în nisipurile și prundișurile pâraielor și râurilor care coboară din Munții Apuseni. Se înscriu într-o categorie de piese care definesc cultură tracilor timpurii.
Procurorii spun că 19 astfel de brățări au fost descoperite pe teritoriul actualelor județe Satu Mare, Arad, Bihor și Sălaj, pe atunci teritoriu austro-ungar. Acum se află la Muzeul Național din Budapesta și la Muzeul Național de Istorie Naturală din Viena.
