Scumpirea alimentelor îi face pe tot mai mulți români să caute soluții prin care să-și asigure meniuri săptămânale cât mai ieftine, unele chiar la limita subzistenței. Subiectul este intens discutat pe rețelele sociale și pe platformele online de dezbateri. Unde oamenii vehiculează chiar o variantă de meniu de 74 de lei pe săptămână.
O pâine, 150 de g salam, telemea, o salată, 2 mix-uri pentru legume, un pui întreg, un plic de borș și o pungă de tăiței sunt câteva dintre alimentele care ar costa 74 de lei și care ar putea fi incluse într-un meniu săptămânal de supraviețuire, după cum a propus o internaută pe o platformă online de dezbateri.
I-am întrebat și pe specialiști cum li se pare o astfel de variantă.
Cornelia Ghișoi, lady chef: 10 lei, din punctul meu de vedere, mi se pare puțin. Depinde însă de construcția fiecăruia. Ce este important că masa de mic dejun nu trebuie să lipsească. Acolo trebuie cereale neapărat, iar la prânz trebuie să fie o masă mai bogată. Pentru cină să lăsăm o salată.
Dacă la meniul de 74 de lei s-ar mai adăuga un macrou sau doi, și lapte sau ouă, prețul alimentelor pe o săptămână ar depăși lejer 100 de lei.
Ar putea fi o persoană subnutrită. Mă gândesc că lactatele sunt scumpe, ouăle, brânza, cașcavalul, carne. (Dvs cam cât cheltuiți pe săptămână?) Pentru o persoană, cam în jur de 300 de lei.
(Care ar fi bugetul dvs pe o săptămână pentru o persoană?) În jur 150/175 de lei. Cu banii ăștia ați (putea trăi o săptămână?) La limită.
Lygia Alexandrescu, nutritionist: Categoric nu este suficient pentru o persoană care muncește, care e fizic activă, care are o greutate corporală mare, nu se poate încadra sub nicio formă în acest buget. O listă de cumpărături în care să ne încadrăm în 100 de lei trebuie să conțină proteine, 1kg de carne de pasăre, brânză proaspătă de vaci 1 kg, niște fructe românești, o pâine de bună calitate, apă și bineînțeles 1 kg de cartofi, 1 kg de orez. 100 de lei este infim și categoric nu se poate supraviețui pe termen lung.
În timp ce economiștii susțin că prețurile alimentelor au crescut, în medie, cu peste 30 la sută în ultimii doi ani, sociologii spun că totul se reflectă în scăderea calității vieții.
Adrian Negrescu, economist: În condițiile în care românii dau cei mai mulți bani pe mâncare din Europa, inflația alimentară a dus la o scădere semnificativă a nivelului de trai. Datele Eurostat arată că mai mult de jumătate din salarii se duc pe mâncare și utilități. Românii s-au întors, din păcate, la ce e mai ieftin, de la cartofi la fasole, orez, margarină și apă de la robinet, ca în anii ‘90.
Alexandru Deliu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română: Cu siguranță scumpirile în lanț care se tot întâmplă de ceva timp sunt ușor sesizabile, mai ales la produsele de bază. Persoanele cu resurse limitate observă lucrurile astea mai mult și mai acut.
Potrivit statisticilor oficiale, peste 4 milioane din cei aproximativ 19 milioane de români trăiau în sărăcie în 2022.
