Bugetul Apărării, 2% doar pe hârtie. Cu un război major la graniță, cheltuielile militare au scăzut constant

Bugetul Apărării de anul trecut, mai mic decât cere NATO, nu este o întâmplare nefericită. Trei ani la rând, din 2021 până în 2023, Armata Română a primit mai puţini bani decât ar trebui. S-a întâmplat în timp ce preşedintele, premierii şi cei care au condus Ministerul Apărării s-au lăudat constant că România este un exemplu pentru aliaţi.

Armata a avut puțin peste 2% din PIB în 2020.

De atunci, bugetul Apărării a luat-o la vale. Cel puțin asta arată statisticile NATO.

Cu un război major la graniță, cheltuielile pentru apărare au scăzut constant, când, normal, ar fi trebuit să crească.

Sorin Ioniță, analist Expert Forum: „Dacă noi suntem sub media UE, media care înseamnă țări UE care sunt la mama naibii, Olanda, Spania, Italia, păi ăia n-au nicio treabă cu războiul, noi suntem în prima linie, ca polonezii și balticii. (…) Dacă nu ne pasă nici de noi înșine, de pielea noastră, ce să mai aștept de la alții?”

Datele colectate de NATO arată că, în timp ce bugetele Apărării au scăzut, România a crescut proporția cheltuielilor pentru personal din buget. Cu o singură excepție, aceste procente au crescut din 2020 și până în 2023.

Dragoș Cabat, analist economic: „După Italia, practic, noi avem cel mai mare procent din cheltuielile militare totale alocat salariilor. Sigur, ne așteptam la asta și Italia este o birocrație nu foarte funcțională, ca și România.”

În timp ce, în realitate, cheltuielile militare ale României au scăzut permanent, toți liderii de la București – președinte, premieri, miniștri ai Apărării – s-au lăudat constant cu bugetele care pe hârtie erau 2% din PIB sau chiar 2,5%, în 2023.

Din 2017, România are o lege care prevede că bugetul pentru apărare trebuie să fie minimum 2% din PIB. De atunci și până în 2023, acest lucru s-a întâmplat de doar două ori.