După patru ani de pandemie, multe persoane au contractat COVID de mai multe ori, dar consecințele pentru sănătate ale infecțiilor repetate nu sunt clare încă.
Spectrul COVID bântuie întreaga lume de câţiva ani, boala a ucis cel puțin șapte milioane de persoane la nivel mondial. Cu toate acestea, efectele pe termen lung ale pandemiei sunt încă neclare, pentru că atunci când vine vorba de un virus nou precum SARS-CoV-2, care provoacă COVID, oamenii de știință mai au încă multe de învățat.
Ceea ce știm este că COVID este o problemă de actualitate iar contractarea acestuia nu conferă oamenilor o imunitate permanentă. După patru ani de pandemie, cercetătorii și clinicienii știu că oamenii se confruntă cu infecții multiple, dar din fericire, oamenii dispun de strategii pentru a le evita.
“Indiferent de efectul pe termen lung asupra sănătății, riscul de reinfectare nu este zero”, spune Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington din St. Louis. „Adevărul este că suntem bolnavi și obosiți de virus, suntem bolnavi și obosiți de pandemie, dar este încă aici. Încă face rău oamenilor”.
Numai în Statele Unite, peste 1,1 milioane de persoane au murit din cauza COVID de la începutul pandemiei, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Agenția nu mai urmărește infecțiile la nivel comunitar, dar la mijlocul lunii ianuarie a raportat că aproape patru procente dintre decesele la nivel național au fost cauzate de COVID.
Și, în timp ce valul de infecții din timpul iernii pare să se diminueze, lumea a ratat șansa de a face să dispară COVID. „Acest oaspete urât nu ne va părăsi prea curând”, spune Al-Aly. „Va fi aici, probabil, timp de zeci de ani”.
La începutul pandemiei, oamenii de știință au sperat că COVID va fi genul de boală pentru care vaccinarea sau infecția creează o imunitate care durează ani de zile sau o viață întreagă. Vaccinarea și, într-o mai mică măsură, infecția te fac mai puțin vulnerabil la contractarea virusului și la apariția unei forme severe, dar această protecție se diminuează în timp.
„O infecție te protejează împotriva celor viitoare”, dar nu în totalitate, spune Jamie Rylance, medic în echipa de management clinic a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Virusul SARS-CoV-2 suferă mutații rapide, astfel încât sistemul imunitar al unei persoane nu poate neapărat să lupte pe deplin împotriva unei noi infecții, chiar dacă a fost pregătit de un atac recent cu o tulpină diferită. Același lucru este valabil și pentru vaccinări: deși vaccinurile inițiale și rapelurile ajută sistemul imunitar al unei persoane să răspundă mai eficient la o infecție și să reducă șansele unui caz grav de COVID, vaccinurile actuale împotriva virusului nu pot preveni complet infecția.
Mai mult, COVID declanșează adesea infecții asimptomatice, ceea ce a ajutat virusul să se răspândească la începutul pandemiei chiar și în locurile în care guvernele au stabilit protocoale de izolare relativ stricte. Iar la patru ani de la începutul pandemiei, multe persoane fac mai rar testele pentru COVID, ceea ce le face și mai greu de identificat. Așadar, este probabil ca oamenii să fi fost infectați de mai multe ori decât știu.
„Nu știm cât de des suntem reinfectați, deoarece avem o anumită protecție prin vaccinare sau chiar prin infecții anterioare”, spune Maria Van Kerkhove, director interimar al departamentului de pregătire și prevenire a epidemiilor și pandemiilor din cadrul OMS.
Totuși, ea nu crede că acest lucru este un motiv de automulțumire. „Știm că, atunci când virusul intră în corpul nostru, afectează mai multe organe”, spune ea.
Și, deoarece COVID este încă relativ nou, oamenii de știință nu au, în mod realist, nicio idee despre ce se întâmplă la 10, 20 sau chiar 30 de ani după o infecție, cu atât mai puțin după mai multe episoade. „Ceea ce trebuie să urmărim sunt complicațiile funcției pulmonare și funcției cardiace peste cinci ani, peste zece ani”, spune Van Kerkhove.
În mod frustrant, s-ar putea să nu avem niciodată o idee clară despre daunele provocate de reinfecțiile cu COVID, spune Sunil Ahuja, specialist în boli infecțioase la University of Texas Health Science Center din San Antonio. Unii viruși se pot ascunde în organism și pot apărea la zeci de ani după infecția inițială pentru a provoca noi probleme. „Nu cred că am văzut încă sfârșitul acestui film”, spune Al-Aly despre impactul pe termen lung al SARS-CoV-2.
În plus, virusul și-a demonstrat deja potențialul de a provoca daune de durată sub forma COVID de lungă durată, care poate include oboseală, probleme de respirație, dificultăți de gândire, probleme digestive și o mare varietate de simptome. Începând cu jumătatea anului 2023, COVID lung a afectat 11 % dintre americanii care au raportat o infecție anterioară, o scădere notabilă față de anul precedent. Oamenii de știință încă lucrează pentru a afla ce declanșează COVID lung, dar este clar că oamenii pot dezvolta această afecțiune după mai multe infecții, nu doar după prima. ,,De fiecare dată când ai COVID, ai o șansă de a avea ulterior o afecțiune post-COVID”, spune Rylance, deși adaugă că „este încă destul de imprevizibil la nivel individual”.
Deși COVID este acum endemic și circulă pe scară largă, atât oamenii, cât și societățile pot face eforturi pentru a minimiza șansele de infectare, spun Van Kerkhove și Al-Aly. În cazul persoanelor, vaccinarea și purtarea mastii în spațiile publice și aglomerate rămân cele mai eficiente strategii pentru a evita COVID sau pentru a reduce gravitatea unei infecții.
România, în proces cu Pfizer. Avocații statului român au cerut o amânare pentru a putea să pregătească mai bine apărarea
Procesul României cu producătorul Pfizer a început cu o amânare. Avocații statului român au cerut azi, la primul termen, mai mult timp ca să pregătească mai bine apărarea. Următorul termen este 20 iunie. Compania Pfizer a dat în judecată statul român pe motiv că nu a plătit o tranșă de 28 de milioane de doze de vaccin anti-Covid pe care le-a comandat.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, doar unu din cinci adulți din SUA a primit vaccinul COVID actualizat 2023-2024 până la jumătatea lunii ianuarie, deși analiza inițială a vaccinurilor arată că acestea sunt eficiente în proporție de aproximativ 50 la sută împotriva infecțiilor, inclusiv de către cea mai recentă subvariantă, cunoscută sub numele de JN.1. Testarea pentru COVID atunci când nu vă simțiți bine și utilizarea medicamentelor antivirale, rămân, de asemenea, instrumente vitale pentru reducerea riscului de îmbolnăvire.
Maria Van Kerkhove, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, spune că acțiunea guvernamentală este esențială, inclusiv asigurarea faptului că măștile, vaccinurile, testele și tratamentele sunt disponibile și accesibile. Dar, de asemenea, ea a făcut apel la guverne să ia măsuri mai serioase, cum ar fi reabilitarea ventilației în clădiri și sprijinirea creării unor vaccinuri mai bune, inclusiv a unuia oral sau nazal care ar putea preveni mai eficient intrarea virusului în tractul respirator. În plus, spune Al Aly, avem nevoie de un vaccin cu o durată mai lungă, care să ofere o protecție semnificativă timp de mai mulți ani, astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să se vaccineze în fiecare an.
„Nu este peste puterile medicinei americane să dezvolte cu adevărat tehnologia și să ofere aceste soluții”, spune epidemiologul Ziyad Al-Aly despre astfel de vaccinuri. El spune că investiția este deosebit de importantă acum, când înțelegem că COVID nu este o problemă de care vom scăpa rapid.
„Acestea vor fi soluțiile durabile, pe termen lung”, spune Al-Aly. „Nu este sustenabil să le cerem oamenilor să poarte mască de protecţie pentru următorii 100 de ani”.
