ChatGPT / FOTO: shutterstock.com
De la jumătatea lunii decembrie, la doar câteva săptămâni după lansarea noului software de un start-up californian, OpenAI, opt universităţi australiene au anunţat că îşi vor modifica examenele şi că vor considera folosirea inteligenţei artificiale de către studenţi drept o tentativă de fraudă.
În 2023, examenele lor vor fi „supravegheate” şi vor include „o folosire sporită a hârtiei şi a stiloului”, a anunţat coordonatoarea grupului de opt universităţi australiene, Vicki Thomson, citată pe un blog al cotidianului The Australian.
Recent, după ce mai multe companii mass-media au relatat despre utilizarea tot mai frecventă a acestui program AI de către elevi din lumea întreagă, încurajaţi mai ales prin intermediul unor videoclipuri publicate pe TikTok, şcolile publice din New York au restrâns accesul la ChatGPT pe reţelele şi terminalele lor informatice.
„Acest program nu permite dezvoltarea unor competenţe de gândire critică şi de rezolvare a problemelor, care sunt calităţi esenţiale pentru reuşita şcolară şi pentru reuşita de-a lungul întregii vieţi”, a declarat Jenna Lyle, purtătoare de cuvânt a Departamentului pentru Educaţie din metropola americană.
ChatGPT este un robot conversaţional care a fost „antrenat” graţie unor cantităţi fenomenale de date publicate pe internet şi care poate „să prezică” urmarea probabilă a unui text. Dar, în absenţa capacităţii de raţionament, el produce un amestec uimitor de răspunsuri corecte şi de erori factuale sau de logică, mai mult sau mai puţin greu de detectat.
Astfel, acestui software i se întâmplă să citeze rechinul-balenă (un peşte) în rândul mamiferelor marine, să se înşele în privinţa mărimii ţărilor din America Centrală, „să uite” anumite evenimente istorice precum Bătălia de la Amiens din 1870 sau să inventeze din nimic referinţe bibliografice.
În universul educaţional, anumite voce se pronunţă totuşi pentru integrarea acestei inovaţii în metodele de predare.
„ChatGPT este o inovaţie importantă, dar nu mai importantă decât calculatoarele sau programele de editare a textelor”, care au sfârşit prin a-şi găsi un loc în şcoală, a declarat Antonio Casilli, profesor la Institutul Politehnic din Paris şi autorul cărţii „En attendant les robots” („Aşteptându-i pe roboţi”), publicată de editura Seuil.
Potrivit opiniei sale, „ChatGPT vă poate ajuta să creaţi o primă ciornă atunci vă aflaţi în faţa unei foi goale de hârtie, dar, după aceea, trebuie totuşi să mai scrieţi, să oferiţi textului un stil propriu”.
Interdicţie „contraproductivă”
Antonio Casilli consideră totodată că programul ChatGPT busculează parţial filosofia predării, bazată pe profesorul care le pune întrebări elevilor.
De această dată, elevul trebuie să întrebe el însuşi programul AI, „iar asta este o oportunitate pentru noi să vedem cum îndeplinesc elevii sarcinile de lucru ce le sunt încredinţate, să îi facem să lucreze la verificarea informaţiilor (fact-checking) şi să verifice dacă referinţele bibliografice generate sunt corecte”, a adăugat profesorul italian.
Olivier Ertzscheid, cercetător în ştiinţele informaţiei la Universitatea Nantes din vestul Franţei, consideră că interzicerea noului program AI este în orice caz „contraproductivă”, deoarece o astfel de măsură ar consolida dorinţa elevilor de a îl utiliza.
La fel ca după apariţia enciclopediei online Wikipedia sau a motoarelor de căutare pe internet, miza pentru elevi ar fi, potrivit părerii sale, aceea de „a experimenta limitele” noului instrument informatic.
În acelaşi timp, la nivel global începe să se organizeze şi un fel de ripostă pentru detectarea textelor generate printr-un software AI. Serviciul online GPTZero pregăteşte, de exemplu, o funcţie dedicată profesioniştilor din domeniul educaţiei, iar OpenAI lucrează deja la „un filigran statistic” aplicat odată cu generarea textului. Trişorii sunt astfel avertizaţi.
sursa Agerpres
