Frica și violența distrug campania electorală a lui Macron pentru alegerile europarlamentare
Președintele francez dorește să transmită un mesaj pro-european, dar crimele săvârșite de adolescenți, împușcăturile și protestele mortale au alimentat extrema dreaptă, scrie POLITICO.
Emmanuel Macron se confruntă cu o furtună perfectă.
În ultimele săptămâni, crimele între adolescenți, împușcăturile legate de droguri, o amenințare teroristă sporită și protestele mortale din teritoriul de peste mări, în Noua Caledonie, au dominat undele de radio, ceea ce a creat probleme pentru președintele francez și pentru campania sa electorală europeană.
Macron încearcă să convingă alegătorii să sprijine viziunea sa pro-UE pentru un bloc puternic, cu Franța în centrul său. Dar el duce deja o luptă grea, Adunarea Națională (AN) de extremă dreapta al lui Marine Le Pen consolidându-și avansul substanțial în sondaje față de partidul lui Macron.
Acum, inflația de titluri despre temerile legate de securitate au făcut să deraieze și mai mult strategia lui Macron, pe măsură ce se apropie alegerile europarlamentare din 9 iunie.
„Astăzi, dacă vă întrebați părinții, bunicii sau prietenii despre ce vorbesc, nu este vorba despre Europa, ci despre ceea ce s-a întâmplat în departamentul Eure”, unde bărbați înarmați au ucis doi gardieni de închisoare într-o ambuscadă asupra unei dube de poliție, a declarat Benjamin Haddad, din partea partidului Renaissance al lui Macron. „Este responsabilitatea noastră să arătăm că, chiar și în astfel de probleme, Europa poate juca un rol, de exemplu prin mecanismele de cooperare pentru găsirea fugarilor.”
Tendințele pe termen lung în ceea ce privește criminalitatea și violența sunt pe o traiectorie descendentă în Franța. Dar natura spectaculoasă și acoperirea mediatică rostogolitoare a violențelor au condus dezbaterea publică și au blocat efectiv tabăra lui Macron în a face o mare promovare acreditărilor sale pro-UE.
Deși evenimentele recente – șocante și violente – nu au o legătură evidentă între ele, fluxul de știri a furnizat material incendiar pentru campania extremei-drepte.
Un băiat de 15 ani a fost înjunghiat mortal în orașul Châteauroux, din centrul Franței, în aprilie, după ce ar fi refuzat să îi dea telefonul atacatorului. Presupusul suspect era un băiat de „origine afgană”, a declarat o sursă apropiată anchetei pentru agenția franceză de știri AFP. Acest lucru l-a determinat pe președintele partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională să ceară oprirea imigrației din Afganistan, inclusiv pentru solicitanții de azil, cu o afirmație generală potrivit căreia această populație nu aduce „nicio valoare adăugată societății franceze”. Mama atacatorului ar fi participat la agresiunea mortală.
„Aceste povești sunt o sursă de îngrijorare pentru populația franceză”, a declarat pentru POLITICO Renaud Labaye, secretarul general al Adunării Naționale. „Suntem de părere că aleșii trebuie să ofere soluții politice la preocupările oamenilor care-i aleg”.
O chestiune de securitate
Nu e ca și cum președintele nu a încercat.
La începutul acestui an, Macron l-a numit pe Gabriel Attal, în vârstă de 35 de ani, în funcția de prim-ministru, în speranța de a da un nou început celui de-al doilea mandat și de-a pune un adversar dur – și popular – împotriva stelei în ascensiune milenare a AN, Jordan Bardella.
Executivul francez și-a branduit sprijinul pentru Ucraina împotriva invaziei ruse, adoptând o retorică din ce în ce mai dură și dublând acuzațiile potrivit cărora extrema dreaptă simpatizează cu Kremlinul. „Trebuie să ne întrebăm dacă trupele lui Vladimir Putin nu sunt deja în țara noastră, mă refer la tine și la tabăra ta”, i-a spus Attal lui Le Pen, de trei ori candidatul prezidențial al AN, în februarie.
Mai târziu în aceeași lună, candidatul principal al Renaissance pentru alegerile europene, Valérie Hayer, a descris campania sa ca fiind „singura campanie pro-europeană” și a declarat că va încerca să protejeze Europa împotriva lui Putin și a „aliaților” săi din cadrul Uniunii.
Însă, în ochii alegătorilor francezi, temele europene și Ucraina continuă să apară ca probleme îndepărtate. Într-un sondaj Odoxa realizat pe 15-16 mai pe un eșantion de 1.000 de persoane, doar o zecime dintre cei intervievați au enumerat războiul din Ucraina ca fiind unul dintre cei trei factori care le-ar influența votul la alegerile europene, în timp ce peste o treime (35 %) au menționat securitatea.
„Francezii sunt semnificativ mai preocupați de securitatea în interiorul granițelor lor decât de securitatea globală”, a declarat Erwan Lestrohan, analist de cercetare la firma de sondaje Odoxa. „Acesta este un ciclu electoral, dominat de probleme interne, care aterizează la jumătatea președinției lui Emmanuel Macron și poate fi văzut de alegători ca un vot de mijloc de mandat.”
The Spectator: Franța scapă de sub control. Atacul asupra dubei închisorii este doar începutul
Execuția cu sânge rece a doi gardieni de închisoare la un punct de taxare de pe o autostradă din Normandia, marți, a șocat Franța.
Deși guvernul lui Macron face toate eforturile pentru a se prezenta ca fiind dur cu criminalitatea, sondajul Odoxa a arătat că 70% dintre cei intervievați au considerat „insuficientă” acțiunea statului în materie de securitate. Sondajele pentru alegerile europene estimează că AN va obține peste 30% din voturi luna viitoare, în timp ce lista partidului lui Macron se va bloca în jurul a 16% și riscă să fie depășită de lista de centru-stânga, susținută de Partidul Socialist, a candidaților la Parlamentul European.
„Extrema dreaptă are cel mai mult de câștigat atunci când chestiunile de securitate sunt puse în centrul dezbaterii politice”, a declarat Christian Mouhanna, un sociolog francez ale cărui cercetări se concentrează asupra securității.
În 2002, a spus Mouhanna, campania AN s-a axat în mare parte pe criminalitate și insecuritate, care au afectat campania premierului socialist demisionar Lionel Jospin. Nici măcar rezultatele economice pozitive din timpul mandatului lui Jospin nu au ajutat prea mult.
Cu două zile înainte de acel vot – în timpul unei perioade de tăcere în care candidaților li se cere să-și suspende campaniile, iar mass-media nu poate discuta chestiuni electorale – un pensionar în vârstă de 72 de ani a fost jefuit și bătut la domiciliul său. Natura șocantă a incidentului și acoperirea intensă care a urmat au făcut din securitate o temă-cheie cu câteva ore înainte de vot.
Acesta a fost văzut ca fiind legat de locul doi, ocupat de candidatul de extremă-dreapta Jean-Marie Le Pen în această competiție.
Imaginile de violență au fost larg răspândite în Franța în ultimul an, începând cu ciocnirile din întreaga țară din vara anului trecut, după ce un tânăr de 17 ani a fost împușcat mortal de un ofițer de poliție. Luna trecută, un tânăr de 15 ani a fost bătut până la moarte într-o suburbie pariziană, se presupune că a fost ucis în bătaie de patru tineri cu vârste cuprinse între 17 și 20 de ani. Câteva săptămâni mai târziu, un tânăr de 22 de ani a fost ucis; se presupune că de doi adolescenți care i-au întins o ambuscadă după ce l-au ademenit prin intermediul unui site de întâlniri.
Deși ideea că Franța se transformă într-o societate mai violentă este contestată de cercetători, acest lucru nu va fi neapărat suficient pentru a salva campania lui Macron.
„Preocuparea privind securitatea este foarte legată de evenimentele actuale”, a declarat Lestrohan, de la firma de sondaje Odoxa. „Este întotdeauna puternică, dar atinge cote maxime atunci când un eveniment atrage o emoție națională”.
